“NU NE VINDEM ȚARA”, CI PĂMÂNTUL STRĂINILOR PRIN LEGALIZAREA NORMELOR MA ȘI ALE UE!

După anii '90 era la modă sloganul “Nu ne vindem țara”, de care s-a uitat, după ce fabricile și uzinele construite cu multe sacrificii și sudoare de clasa muncitoare în perioada comunistă s-au vândut la ruși, italieni, turci, arabi, austrieci, francezi, nemți și evrei care le-au demolat și le-au revândut, bucată cu bucată, la fier vechi pe sume de câteva ori mai mari decât cele date la cumpărare. Și astfel, am rămas și fără bogățiile naturale ale pământului: gazul metan pe care acum îl cumpărăm de la ruși, pentru că l-am oferit aproape gratis la investitorii germani, francezi și canadieni; țițeiul cu rafinării și cu rețeaua de distribuție (benzinării) care s-au vândut la firma OMV-Petrom (Austria) cu BCR cu tot, rușilor de la Lukoil și canadienilor - zăcămintele din Marea Neagră. O bună parte din centralele electrice le-am vândut tot cam la aceste firme, la care se adaugă și chinezii.

Acum “nu ne vindem țara” că am terminat de vândut industria, au mai rămas regiile de stat, găurile negre ale bugetului, a căror pierderi uriașe se acoperă de popor prin sutele de taxe și impozite impuse de guvernele ce s-au perindat la putere, dintre care cu circa 150 ne-a fericit guvernul Ponta.

Da, acum vindem pământul pentru apărarea căruia au murit, și-au vărsat sângele strămoșii și bunicii noștri împotriva năvălitorilor din cele patru zări ce l-au râvnit, care îl vreau și în zilele noastre. Acum nu se mai folosesc de arme pentru a-l obține, ci de euro și alte valute pentru a-l cumpăra la prețuri derizorii. Într-un articol publicat în revista “Capital” nr. 33 se arată: “Din totalul de 14,5 milioane de hectare cât reprezintă suprafața agricolă a României, circa 65% sunt terenuri arabile (adică 9,5 milioane de hectare). Din aceasta circa 10% este deținută de străini”, mai precis circa 1 milion de hectare de teren arabil în proprietate, iar 1 milion de hectare îl lucrează în arendă sau în concesiune. Situație existentă în anul 2015.

În ultimul deceniu, pământul din țara noastră atrage ca un magnet investitorii străini, în special pe cei italieni, care de 2-3 ani au început să vândă din suprafețele deținute tot străinilor: nemți, danezi, olandezi, britanici, să nu-i uităm pe arabi și pe turci care sunt tot mai interesați să cumpere și să arendeze terenuri arabile de la proprietarii români ce nu-și pot lucra pământul din cauza vârstei înaintate și a lipsei mijloacelor mecanizate.

Dacă cu 10-15 ani în urmă italienii cumpărau hectarul de teren arabil cu câteva sute de dolari, acum îl revând cu 4.000-5.000 de euro hectarul. Zonele unde sunt interesați investitorii străini să achiziționeze pământ sunt cele din vestul României, mai exact județele Timiș, Arad, Bihor, Cluj, Caraș-Severin, Mureș etc., chiar dacă prețurile sunt cu mult mai mari decât în zona din sudul țării, din Bărăgan și județul Brăila. Interesant de menționat este faptul că italienii vând terenurile nemților, olandezilor, norvegienilor și nu fermierilor români, chiar dacă aceștia le oferă un preț mai mare, de exemplu 10.000 de euro/hectar, preferând să-l dea cu 9.500 de euro celor menționați și nu românilor. De ce? Pentru că, mai ales nemții și ungurii, sunt interesați să achiziționeze pământ în Transilvania, zonă mult mai cunoscută în Vest, considerată mai dezvoltată în infrastructură și mai apropiată de țările lor, ușurându-le transportul produselor care sunt apreciate de consumatori, mai ales cele ecologice.

Dintre cele 40.000 de firme cu capital străin în România, 1.700 sunt în domeniul agriculturii, din care 15 fac jocurile în acest sector.

După promulgarea legii pentru vânzarea terenurilor agricole, s-au schimbat procedurile de achiziție de terenuri agricole de către investitorii străini. Pentru a scăpa de restricțiile impuse de noua lege s-a trecut la cumpărarea întregii companii ce deține terenul agricol, prin care se ocolesc cerințele impuse la vânzarea terenurilor agricole, mai ales taxele mari ce trebuie plătite la întocmirea actelor de vânzare-cumpărare. De menționat faptul că și în condițiile mai greoaie și costisitoare cerute de lege pentru tranzacțiile de terenuri, prețurile acestora vor continua să crească, în general, dar și cel al parcelelor mici care e mai greu să le comasezi la suprafețe mai mari. Însă comasarea se poate realiza prin acordul proprietarilor de a face schimb de terenuri între ei.

Deputații USR PLUS Silviu Dehelean și Ionuț Moșteanu au depus un proiect de lege, inițiat alături de parlamentari PNL, UDMR și ai minorităților naționale, pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole.

Sub pretextul descurajării cumpărării de terenuri pentru investitorii străini, PSD, prin latifundiarul Paul Stănescu, a creat o lege care favorizează doar marii arendași și ridică numeroase bariere birocratice în calea celor pe care pretinde că îi protejează - fermierii și tinerii fermieri români. Prin modificările aduse de PSD se împiedică constituirea unei clase de mijloc consistente în satele României.

Propunerile USR PLUS de modificare a Legii 17/2014 vor elimina labirintul birocratic impus de PSD pentru a bloca vânzarea terenurilor agricole. În prezent, după intrarea în vigoare a legii la 1 februarie 2021, mulți dintre proprietarii de terenuri preferă să își arendeze proprietățile către latifundiari precum Paul Stănescu, decât să vândă terenul, o acțiune făcută de PSD aproape imposibilă.

“Înainte de intrarea în vigoare a legii, vânzarea unui teren agricol putea dura aproximativ o săptămână, din 2014, același proces a durat două luni. După modificările PSD de anul trecut, ai nevoie de zeci de documente de la diverse instituții și de cel puțin patru luni. Deși autorii PSD au susținut că noile prevederi ale legii sunt unele protecționiste, în favoarea proprietarilor români, este taman pe dos: cei afectați și blocați sunt exact cetățenii români care nu au resursele de timp, bani și know-how pe care le au investitorii străini. Sprijinirea fermierilor români trebuie să fie realizată prin alte mijloace, nu prin ridicarea de obstacole birocratice și interdicții. “Legea pe care am propus-o va crea acel cadru care va favoriza crearea și consolidarea unei clase de mijloc la sate”, declară deputatul USR PLUS, Silviu Dehelean.

Proiectul de lege depus atinge mai multe obiective: clarificarea termenilor neclari sau contradictorii care au generat o lege neclară; eliminarea barierelor birocratice ridicate de modificările din 2020 prin simplificarea procedurilor și reducerea termenelor legale; clarificarea claselor de preemtori; diminuarea amenzilor prevăzute pentru sancționarea contravențiilor, în așa fel încât acestea să poată fi dispuse de către instituțiile cu competențe în acest domeniu.

Însă măsurile de protejare a fermierilor români prevăzute în noua lege intrată în vigoare la 1 februarie 2021, sunt, de fapt, mai favorabile pentru investitorii străini, care dispun de bani și utilaje moderne, de a putea cumpăra pământul în România datorită anulării restricțiilor pentru vânzare a terenurilor extravilane după publicarea în M.O. de către Ministerul Agriculturii a normelor de aplicare a Legii care reglementează piața financiară, lege prin care, în România, s-a ridicat interdicția la cumpărarea pământului agricol de către rezidenții în Uniunea Europeană, restricție care a fost anulată recent și de conducerea acesteia.

Lasă un comentariu