FILE DE ISTORIE LOCALĂ (XVI) CUM A CONTRIBUIT NĂNDREANUL TRIF ȘOFRON, ÎN IUNIE 1930, CA MECANIC DE AVION, LA ADUCEREA ÎN ȚARĂ, RESPECTIV LA BUCUREȘTI, A PRINȚULUI CAROL, VIITORUL REGE CAROL AL II-LEA

Sosirea Prințului Carol în țară, acum 91 de ani (6 iunie 1930), constituie o autentică pagină de roman, care va fi tratată ca atare în monografia satului Nandra. Acum dăm doar câteva date.

Prințul, pentru a-și proteja identitatea, a călătorit cu un pașaport fals, pe numele lui Eugen Nicolas, care era șoferul atașatului militar român din Paris.

De la castelul Coesmes, din Franța, aflat la 180 de km de Paris, Prințul și doi însoțitori au venit cu mașina la München, unde au stat două zile, iar în 6 iunie 1930, cu un avion Farman, închiriat pentru suma de 44.000 de franci, a zburat spre România, traversând Austria, Cehoslovacia și Ungaria.

Imediat ce a ajuns deasupra teritoriului românesc, pilotul (un francez) a fost obligat să aterizeze, lângă Vadul Crișului, pentru că i s-a terminat uleiul. Aterizarea a avut loc într-un… lan de grâu! Ziarul Curentul (9 iun. 1930) relata: “Avionul în care se afla Prințul - după cum se știe, dintr-o pană de motor - a aterizat într-un lan de grâu.

Mai mulți țărani, cari lucrau pe ogoare (probabil nervoși, fiindcă li se afectase holda, n. I.R.), au înconjurat avionul, iar pasagerul s-a întreținut amical cu ei.

Întrebându-i cum o duc cu stăpânirea, țăranii i-au arătat greutățile în care se găsește țara, accentuând că ei țin la Maniu.

Unul dintre țărani, care văzuse cândva pe A.S. Principele Carol, a întrebat pe pasager dacă nu cumva el este Prințul Carol, «că doar bine mai samănă cu drăguțul fecior de crai. Să trăiască!»

Pasagerul a zâmbit semnificativ și a cerut să i se dea apă de băut.

Un sătean a oferit ulciorul său Prințului, după care toți ceilalți i-au făcut o manifestație entuziastă de dragoste.

A.S. Principele Carol a stat de vorbă o oră [și] jumătate cu sătenii, lăsând în ei mândria că au fost cei dintâi cu care s-a întreținut «Craiul»“.

După o oră și jumătate, avionul princiar este descoperit de un avion care plecase în căutarea lui, de la Aeroportul Someș-Sat din Cluj. După ce i-a dat uleiul necesar, cele două avioane au plecat spre Cluj. Din cauza norilor, avioanele s-au pierdut unul de altul, încât la Cluj a aterizat dor avionul local. Comandantul aeroportului a ordonat avionului sosit (pilotat de căpitanul Cristescu) să plece din nou în căutarea Prințului. Acesta fost găsit lângă Huedin, probabil într-un lan de porumb, pentru că i se terminase …benzina! După ce i s-a dat benzină, cele două avioane au ajuns cu bine la Cluj. Aici Prințul a fost tratat cu mâncare și șampanie, acesta s-a îmbrăcat în uniforma de general de aviație, pe care o avea cu el, cu toate decorațiile, iar după puțin timp s-au îndreptat spre București, cu alte peripeții, unde au aterizat la ora 22,10. În avionul în care se afla Prințul, pilotat de căpitanul Opriș, s-a urcat și năndreanul Trif Șofron, care era mecanic de aviație. Imediat după aterizare, maiorul Cantacuzino Pașcanu, comandantul aeroportului, însoțit de căpitan av. în rez. Ioan Popa, subdirector în av. civilă, șef al Serviciului de Navigație Aeriană, și căpitan av. în rezervă Alexandru Vlădicescu, prin inspector de trafic din aceeași aviație, s-au apropiat de avion, constatând că la bord se găsea Principele Carol, iar la postul de pilotaj căpitan av. Nicolae Opriș.

Cu Prințul în avion (care nu a coborât, având fața acoperită), cei cinci s-au fotografiat în fața lui, fotografia fiind făcută de Iosif Berman, cel mai mare fotograf al perioadei interbelice, fotograful oficial al Casei Regale (pe spatele fotografiei este trecută firma lui Iosif Berman). După instantaneul fotografic, avionul a tras în fața hangarului, unde, în secret, fără public și presă, a coborât și Prințul Carol, care, însoțit de cei din fotografie, a plecat cu mașina la cazarma Regimentului 9 Vânători, iar de aici, la Palatul Cotroceni.

În noaptea respectivă, de 6 spre 7 iunie, Prințul Carol a avut întâlniri cu principalii actori politici, Guvernul Maniu (care a sprijinit revenirea lui Carol în țară, ca să diminueze puterea partidului advers, liberal) a demisionat, iar în 8 iunie, Carol a fost proclamat Regele Carol al II-lea.

Riscurile asumate de Prințul Carol au continuat până ce acesta a ajuns la Palatul Cotroceni, nearestat, după cum scrie Constantin Argetioanu, în memoriile sale: “Dacă în locul celor doi colonei l-ar fi găsit generalul Nicoleanu (prefectul Poliției Capitalei, n. I.R.), e foarte probabil că Restaurația nu s-ar fi făcut și că Iuliu Maniu s-ar fi lăudat cu fidelitatea lui față de jurământul depus Majestății Sale Regelui Mihai I.”

Pentru misiunea îndeplinită cu succes, căpitanul aviator Nicolae Opriș a fost decorat cu Ordinul “Steaua României”. Mecanicul avionului, năndreanul Trif Șofron (cel din dreapta fotografiei), a primit de la acesta o fotografie cu dedicație (ștearsă din cauza vremii), cu mențiunea “Credinciosului mecanic Trif”, cuvântul credincios având aici sensul de fidel, devotat.

Trif Șofron a păstrat mulți ani pe perete, ca pe o icoană, această fotografie, salvată ca prin minune de una din fetele sale, căreia îi mulțumim pentru că ne-a pus-o la dispoziție și pe care o publicăm, iată, în Cuvântul liber, în premieră națională.

Episodul următor: Satul Nandra în documentele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS)

Lasă un comentariu