Reprezentanți ai 24 de universități din 13 țări, din Europa, dar și din Statele Unite, participă, începând de ieri, la conferința “30 de ani de învățământ jurnalistic și de comunicare în fostele țări comuniste din estul Europei. De la cucerirea libertății de exprimare, la comunicarea digitală”.
Evenimentul este organizat de Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București, în colaborare cu instituțiile de învățământ cu profil similar din Moldova, Nis (Serbia) și Sofia (Bulgaria).
“În timpul acestei pandemii, în care societățile noastre au fost afectate puternic de frici și incertitudini, singurele răspunsuri reale au venit din partea oamenilor de știință și a științei. Pe de altă parte, consolidarea încrederii în știință reprezintă o responsabilitate și un rol special al media. Dezinformarea și știrile false, infodemia sunt fenomene cu care societățile noastre s-au confruntat de-a lungul ultimilor ani. Democrațiile noastre s-au confruntat cu amenințări reale, în domeniul comunicării publice și cred cu tărie că noi, academia și oamenii de știință, precum și profesioniștii din jurnalistică au un rol crucial în a căuta adevărul și a-l transmite, pentru binele comun al societăților noastre”, a declarat, în debutul evenimentului, rectorul Universității București, Marian Preda.
Antonio Momoc, decan al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă dezinformarea, mai ales în contextul actual, când lumea se confruntă nu doar cu situația de criză generată de pandemie, ci și cu o criză de comunicare.
“Ne-am confruntat cu o infodemie pe parcursul ultimului an, în care jurnalismul și libertatea de exprimare au fost afectate de știri false, dezinformări, ducând la o descreștere a încrederii publicului în media tradiționale, atât în România cât și în regiune. După aderarea la UE și NATO, mulți au sperat că vor fi mai liberi și mai prosperi, și că procesul de democratizare este ireversibil. În anii recenți, crizele din Uniunea Europeană, criza refugiaților, Brexit și tentațiile iliberalismului și populismului au arătat că democratizarea nu este un proces ireversibil și că trebuie să facem mai mult, trebuie să facem mai mult împotriva iliberalismului și populismului. Criza pandemică a intensificat amenințările față de libertatea de exprimare și presa liberă, în țările din centrul și estul Europei”, a precizat acesta.
Georgeta Stepanov, decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității de Stat din Moldova, a vorbit despre nevoia de noi direcții de cercetare în știința mediatică contemporană.
“Sunt ferm convinsă că discuțiile din cadrul acestui prestigios forum științific vor oferi răspunsurile la multe dintre întrebările care îi frământă astăzi pe cercetătorii implicați în instruirea universitară de profil jurnalistic și vor proiecta noi direcții de cercetare în știința mediatică contemporană”, a spus Georgeta Stepanov.
Peste 120 de profesori și cercetători în domeniul jurnalismului și comunicării din 13 țări participă la conferința regională care se desfășoară între 20 și 21 mai, în format online.
PROGRAM PRIVIND SECȚIILE ȘI COMPARTIMENTELE DE NEONATOLOGIE, LANSAT DE FUNDAȚIA VODAFONE
Fundația Vodafone a lansat, joi, programul “Viață pentru nou-născuți” privind dotarea secțiilor și compartimentelor de neonatologie, de nivel 1 și 2, din toată țara, finanțarea acordată fiind de 5 milioane de lei.
“Programul pe care îl lansăm astăzi este o continuare firească a ceea ce am făcut în ultimii ani la Fundația Vodafone România. (...) Astăzi, cu Fondul «Viață pentru nou-născuți», anunțăm o nouă rundă de finanțare, un program în valoare de 5 milioane de lei care se adresează secțiilor și compartimentelor de neonatologie din toată țara, cele de nivel 2 și 1. (...) Cea mai mare rată a mortalității este în secțiile de nivel 2. Una dintre cauze este lipsa echipamentelor și lipsa dotărilor necesare. Și, tocmai asta vom încerca noi să rezolvăm prin acest program - să ajutăm în secțiile de nivel 2. Avem medici, avem oameni extraordinari în țară, dar trebuie să îi ajutăm puțin să poată să își facă meseria”, a declarat, într-o conferință de presă, directorul Fundației Vodafone România, Angela Galeța.
Potrivit acesteia, pot aplica pentru finanțare ONG-uri împreună cu spitale, secțiile și departamentele de neonatologie de nivel 2 și 1 din țară, până pe data de 9 iulie.
“Se poate solicita, pentru fiecare unitate, o sumă între 250.000 de lei și un milion de lei. Până pe 9 iulie vom primi aplicațiile, apoi va urma perioada de verificare a eligibilității, pentru că, de exemplu, este o condiție esențială în a aplica la acest fond, aceea de parteneriat între ONG, spital și autoritatea publică locală, pentru că am învățat și noi din experiența anterioară că lucrurile merg mult mai bine dacă există suport din partea autorităților locale. Apoi, urmează perioade evaluare din punct de vedere medical, tehnic și așa mai departe”, a explicat Angela Galeța.
Proiectele selectate se vor anunța în jurul datei de 1 octombrie.
“Se pot solicita fonduri pentru dotare cu echipamente și aparatură medicală, renovare, dacă este necesar. Dacă vorbim despre o instalație de gaze medicale, va fi nevoie și de o renovare acolo. Evident, soluții de telemedicină, pentru că am văzut de atâtea ori telemedicina îi poate ajuta pe medicii din alte spitale să intre în legătură cu specialiști din centrele regionale, de exemplu, și totul este în beneficiul pacientului, pentru binele nou-născutului”, a precizat Angela Galeța.
Șeful secției ATI nou-născuți de la Spitalul “Marie Curie”, Cătălin Cîrstoveanu, a afirmat că, în fiecare an, între 100 și 200 de nou-născuți care prezintă cazuri “complexe” își găsesc salvarea în alte țări. “Sunt cazuri complexe, sunt cazuri care depășesc tehnic și ca infrastructură și ca know-how capacitatea noastră de a le rezolva”, a explicat medicul. (AGERPRES)
CEDO: IZOLAREA DISPUSĂ DE AUTORITĂȚILE ROMÂNE PENTRU COMBATEREA PANDEMIEI DE COVID-19 NU POATE FI ECHIVALATĂ CU ARESTUL LA DOMICILIU
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunțat, joi, că nu a admis solicitarea eurodeputatului român Cristian Terheș (PSD), prin care acesta cerea condamnarea statului român, protestând împotriva izolării decise în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.
“Nivelul de restricții impuse libertății de circulație a petiționarului nu permite să se considere că izolarea generală dispusă de autorități a constituit o privare de libertate”, a stabilit instanța cu sediul la Strasbourg, într-o decizie citată și de AFP.
“Măsura contestată nu poate fi asimilată unei măsuri de arest la domiciliu”, a insistat CEDO, respingând cererea în unanimitate.
Conform CEDO, eurodeputatul PSD “nu a fost supus unei supravegheri individuale din partea autorităților”, nu a fost “constrâns să trăiască într-un spațiu înghesuit” și a putut “avea contacte sociale” și să își părăsească domiciliul “din diferite motive”. Prin urmare, el nu poate “invoca dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului în privința dreptului la libertate”, mai susține CEDO, care a precizat, totuși, că le-ar fi putut menționa pe cele legate de “libertatea de circulație”.
France Presse reamintește că eurodeputatul a sesizat mai întâi instanțele din România, spunând că a fost supus unei “rețineri administrative”, din cauza izolării care a limitat ieșirile din casă, în perioada 24 martie-14 mai 2020, în contextul stării de urgență, și le-a cerut să dispună eliberarea sa imediată.
