VERNISAJUL EXPOZIȚIEI CU TITLUL GENERIC “FERESTRE”

Distribuie pe:

La Galeria “Unirea” a Asociației Artiștilor Plastici Mureș a avut loc, recent, vernisajul expoziției de grup intitulată “Ferestre”. Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru mai relaxat, datorită ridicării unor restricții impuse de pandemie. Todoran Cornelia, administrator al A.A.P.M., a dat citire listei participanților artiștilor plastici mureșeni. Marcel Naste, artist plastic, director al Casei de Cultură a Studenților, a vorbit despre conceptual filozofic în accepțiunea artistului plastic al ferestrei, iar Ilarie Gheorghe Opriș, președinte de onoare al A.A.P.M., s-a referit la importanța apartenenței artiștilor plastici la asociații și oportunitățile de care au parte.

Marcel Naste... “FERESTRE”... Ferestre, versus viață...Vernisajul expoziției artiștilor plastici, membrii ai AAP Mureș, intitulată FERESTRE. O temă ofertantă și extrem de complexă. Nimic mai frumos decât să facilitezi oportunitatea de a visa peste imagine, cu ajutorul ei, în întreg universul. Viața, ca formă de exprimare plastică și căutarea continuă a micului creator spre a identifica lumina, cu toate prerogativele strălucirii ei, prin culoare și formă, îmi vine să cred că acesta este substratul acestei expoziții. Simezele Galeriei UNIREA au devenit labirintul cunoașterii, curiozităților sau al căutărilor de sine, al fiecărui artist în parte, dar și al privitorului, cel ce, de altfel, își caută calea de înțelegere a luminii și a ferestrei, sau, poate, calea de a vedea dincolo de forma concretă. E vorba de sugestii, multe sugestii, dar și asocieri de noțiuni și forme ce se dorește a fi un nou drum spre cunoaștere. Fereastra este obstacolul de a trece sau a nu trece, a lumina sau a nu lumina, dar și dorința de a parcurge un drum spre o altă dimensiune, ce poate fi o oportunitate sau o șansă de a-ți mări orizontul. Floarea este o fereastră a simțurilor, atât vizual, cât și olfactiv, prin splendoarea aromelor create. Este libertatea de a prețui lumea prin bogăția naturii din care face parte. Natura, câmpul sunt ferestre care ne oferă posibilitatea de a vedea dincolo de formă, prin diferitele stări empirice. Un artist trece foarte ușor, aproape insesizabil, de la ochiul ca organ al văzului spre transpunerea sentimentelor și formelor într-un mod aparte, ingenios și foarte personal. Poate această formă a ferestrelor este justificarea căii spre lumină, o lumină a inimii, a trăirilor și izvorului revărsat spre creație.

Volume, forme, tușe, culoare, textură și compoziții ce cu siguranță se armonizează într-un complex unitar al descrierii tematice expoziționale. Fereastra este mai mult decât un obiect static, ea este posibilitatea noastră de a vedea dincolo de cuvinte și de a exprima simbolistica altui fel de a te raporta la viață. Ghivece cu flori, peisaje, sugestii arhitecturale, structuri decorative desprinse din arhitecturi gotice sau romane, detalii de stucaturi, portrete, clișeele unor căsuțe vechi, făcute din chirpici, cu elemente tradiționale românești și obiecte tradiționale autentice locului, pline de sensibilitate și sugestie, fereastra către cer reprezentată prin interpunerea harului divin în chip de porumbel. Ferestre de Duh Sfânt, ce ne oferă privilegiul de a vedea calea vieții și a inimii, prin credința în Bunul Dumnezeu și grija pentru sufletul dornic să se înalțe spre fereastra cerului preaînalt. Colivia din fereastră vine ca o sugestie a restricțiilor din interiorul omului și al închisorilor sufletești și lumești. Simbolul limitării, prin dorința de a face pasul spre cunoaștere, spre lumină, dar și libertate. Munci ale câmpului, un simbol al îngenunchierii în fața creației, pentru a obține binecuvântarea pământului spre rodire, este, dacă vreți, jertfa omului de a primi rodul vieții și nu este altceva decât o fereastră a comunicării cu universul.

Naturi statice, ghivece cu flori, portrete, peisaje, clădiri, toate aceste tematici diferențiate de stil, mergând de la pictura laică, la pictura abstractă, de la cea naivă, la cea concretă, până la sugestii, ceea ce este îmbucurător este faptul că, și de data aceasta, simezele sunt structurate pe panouri diferențiate ca stil. Fereastra este calea de a fi peste lumea materială și lumina ce te umple cu atât de multă împăcare este, dacă vreți, starea de a fi în supradimensiunea firii umane. Mă simt ca într-un labirint al cunoașterii de sine și în fața unei oferte direcționale de aprofundare a ideologiilor noastre raportate la drumul alegerilor și însușirilor. Poate este răscrucea pe care trebuie să ne-o asumăm în periplul vieții sau poate este conștientizarea resurselor noastre prin selectarea oportunităților de a vedea peste imagine. Fereastra este Poarta de dincolo a imaginațiilor noastre și este scara ce ne determină să urcăm spre o altă dimensiune.

Cred, eu, că toate aceste ferestre vin ca o carte cu file concentrate în esență și complexitatea conținutului ne face să ne deschidem căile spre cunoaștere. O complexitate simbolică a descrierii ferestrei o găsim la Michael Quenot, cel care explică fereastra prin sintagma Icoanei, ca fiind o fereastră spre cer, adică spre absolut. Poate că aici ar trebui să căutăm o explicație mai profundă a ideologiei termenului. Pe de altă parte, imaginarul ferestrei este extraordinar, câmpul semantico-interpretativ înregistrând un lanț cauzal și logic, fereastra fiind legată analogic de: tablou, vitraliu, ochi, rană, oglindă, trecere, labirint, cerc, evadare, ușă, poartă, icoană, spațiu deschis, dialog, personalizare, lumină, receptivitate. Fereastra însoțește omul în toate momentele sale astrale: nașterea e o fereastră, o trecere dintre două lumi, de la întuneric la lumină; copilăria e legată de fereastră prin arhetipal: un copil va desena în primul rând o casă, iar casa va avea o fereastră. Pentru un tânăr, fereastra va fi martora primelor mărturisiri; până și moartea este o fereastră, o fereastră a trecerii într-o altă dimensiune etc. Conjuncturile vieții sunt, dacă vreți, ferestre spre cunoaștere de sine și de asumare a ceea ce va urma. Poate am putea spune că fereastra este calea de maturizare prin trecerea excesivă și repetitivă în luciul oglindirii simbolismului de a deschide și a traversa. Fereastra este calea spre lumină: ferestre ale sufletului, ferestre ale creației și ferestre ce ne însoțesc în drumul vieții. Prin fereastră putem identifica o trecere, ce întotdeauna realizează un interesant balans între eternitate și, ceea ce pictorul vrea să transmită, direct sau indirect, prin aluzii.

Ferestrele sunt, de fapt, povestiri în ramă, cu precizarea că, în unele lucrări, rama este chiar fereastra. Felicit pe fiecare în parte pentru implicare, dăruire și pentru efortul susținut și vă mulțumesc pentru oportunitatea de a fi azi alături de toate aceste ferestre, care mie, personal, îmi dă posibilitatea de a-mi căuta direcția supradimensională a sugestiei, de a fi dincolo de fereastra inimii și trupului nostru”.

Ilarie Gheorghe Opriș a adus la cunoștință câteva date despre expozițiile individuale și de grup, despre taberele de pictură care sunt organizate și la care participă membri ai asociației. Să facem precizarea că lucrările din expoziție sunt realizate atât în formă clasică, realist, cât și modernist, în stil abstract sau de artă naivă. Iată și lista protagoniștilor expoziției: Goșoiu Monica, Crișan Ana-Maria, Dosa Eniko, Suciu Lucia Zâna, Mihaly Balazs Sandor, Moldovan Monica, Giurgiu Antonela, Olimpia Coman Sipeanu, Nicolaescu Cristian, Galfi Gyongyver, Laczko Aranka, Neagoi Sofia, Jung Ildiko, Mera Maria, Barabas Iosif, Magyari Iuliana, Albert Olga, Marin Iuliana, Bardi Natalia, Reman Melinda, Galat Nicolae, Rodica Vescan, Veress Zsuzsanna, Baki Ildiko, Lazăr Liliana, Belciug Alexandra, Mototolea Dorina, Șandor Constantin, Benko Istvan, Orban Francisc, Oroian Rita, Abony Maria, Harja Elena, Kulcsar Pârvu Maria, Vicaș Delia, Goron Sabina, Felegean Emil, Pop Mircea, Kakasi Iren, Pop Angela, Karp Klara, Lupu Emilia, Todoran Cornelia, Czirjek Lajos, Biro Eva, Szabo Eniko, Demeter Magdalena, Sălăgean Ana, Mare Daniela, Boier Elena, Cigher Marius și Takacs Judith. La expunerea pe simezele Galeriei “Unirea” a lucrărilor au participat: Orban Ferencz, Baki Ildiko, familia Galat, Hristo Hristov, Mototolea Dorina, Boier Elena, Ilarie Gheorghe Opriș, Todoran Cornelia, Cigher Marius. Următoarea temă a expoziției de grup, pentru anul 2022, este “Tradiții și obiceiuri”. Expoziția va fi deschisă până la data de 11 iunie a.c.

Lasă un comentariu