Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, a prezentat, la DiGi24, modul în care se formează descărcările electrice în timpul furtunilor și în ce condiții devin acestea periculoase.
Din păcate, România are cea mai mare rată de decese produse se trăsnete din Europa.
Sud-vestul țării, cea mai expusă regiune
Potrivit specialistului, norii se formează pe anumite particule de aerosoli din atmosferă, iar poluarea contribuie la concentrația de aerosoli, ceea ce crește concentrația de particule. Deci, există o influență între aerosoli, poluare, cantitatea de radiații primită de la soare și apariția norilor. În prezent, apariția norilor este studiată în special din punct de vedere al schimbărilor climatice.
Regiunea de sud-vest a României este cea mai expusă la aceste fenomene, pentru că acolo avem o concentrație mare de trăsnete. Acolo, se produc multe furtuni care produc descărcări electrice, iar combinația dintre descărcările electrice, cu o proporție mare a populației în mediul rural, cea mai expusă acestui fenomen, duce la apariția unui exces în mortalitate.
Dintr-o bază de date a mortalității produse de trăsnete, aflăm că, între 1999 și 2015, am avut cam 40 de victime pe an. Numărul acestora a scăzut la jumătate, iar în prezent mor aproximativ 20 de persoane în fiecare an din cauza trăsnetelor.
Cele mai periculoase trăsnete
Furtunile însoțite de fulgere și trăsnete sunt un fenomen periculos, reprezentând a doua cauză de mortalitate, după inundații.
Cele mai periculoase sunt descărcările electrice între nori și suprafața pământului, acestea fiind de două feluri - trăsnete pozitive și trăsnete negative. Cele pozitive au o energie mai mare transportată de la nori către pământ, de aceea ele nu numai că produc victime, dar pot să inițieze și incendii de pădure. O furtună are cam 10% astfel de descărcări electrice, marea majoritate fiind trăsnete negative care se produc în orice furtună.
Cel mai răspândit mecanism de formare a descărcărilor electrice este interacțiunea între cristalele mai mari de gheață care există în interiorul norului, cum ar fi grindina, și cristale mai mici de gheață. Grindina fiind mai grea cade la baza furtunii, iar cristalele mici urcă la vârful norului. Interacțiunile dintre cristalele mari și cristalele mici de gheață le încarcă cu sarcini diferite, iar trăsnetele se produc în zona joasă, cea cu sarcini negative.
Cum ne protejăm
Pentru a ne proteja de trăsnete, cea mai sigură soluție este să ne adăpostim când auzim tunetul, pentru că asta înseamnă că furtuna este aproape. Însă, este foarte important să știm că nu este bine să ne adăpostim sub copaci, în special dacă sunt copaci izolați. Nu trebuie să stăm nici în câmp deschis, pentru că astfel am fi cea mai înaltă structură din zona respectivă. De asemenea, dacă suntem într-un grup, ar trebui să ne despărțim, fiecare să își caute adăpost separat, pentru a reduce riscul ca cineva să fie lovit de trăsnet și să îi afecteze apoi și pe cei din jur.
Cei mai expuși
Cele mai multe victime se înregistrează în rândul persoanelor de sex masculin, cu vârste cuprinse între 10 și 39 de ani.
Explicația specialiștilor este aceea că persoanele respective sunt mai dispuse să își asume riscuri față de o persoană mai rațională și, în plus, nu sunt conștiente de vulnerabilitatea lor.
Majoritatea deceselor asociate trăsnetelor au loc în lunile mai - august (42%), cu un maxim în iunie (31% ) și iulie (28%). Dintre acestea, 78% sunt raportate în zonele rurale, iar același procent (78%) dintre victime sunt bărbați.
*
În opinia specialistului Bogdan Antonescu, scăderea numărului deceselor în ultimii ani din România este legată de dezvoltarea serviciilor de urgență (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare - SMURD, operațional din anul 1996, și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență - IGSU, înființat în anul 2004), care au împiedicat ca unele dintre accidentele produse de trăsnete să ducă la decese.
