TÂRGU-MUREȘUL SECOLULUI XXI? VĂZÂND ASEMENEA IMAGINI, SINCER, STAU ȘI MĂ ÎNTREB DACĂ NU CUMVA NE MERITĂM SOARTA...

Suntem o nație atât de plină de pretenții, o nație atât de plină de “aere”, dar, îngrozitor de pasivă, de lipsită de respect de sine, de sentimentul de asumare a propriilor greșeli și neputințe, gata, oricând și oricum, să căutăm țapi ispășitori, mai puțin să facem, la propriu, fiecare dintre noi... ceva. Ceva cât de mic, cât de insignifiant ar părea gestul, dar e vorba de atitudine, de dorința de a schimba ceva, prin NOI, fiecare dintre noi.

E foarte ușor să lăsăm impresia că ne pasă, luând atitudine prin... a arăta cu degetul, dar oare cum ar fi dacă nu am mai arunca gunoaie în jurul blocului, în Pocloș, dacă am face și păstra curățenie, dacă am fi mai respectuoși unul față de ceilalți și fată de oraș? Dacă Primăria în loc să schimbe denumiri de străzi și să mute statui, s-ar ocupa efectiv de asfaltare, curățenie, aspect și utilități? Cam mulți de “dacă”, nu-i așa? Taxele pentru curățenia de primăvară sunt achitate… curățenia se va face la toamnă?

Ceea ce facem noi, în sport, se numește “joc pasiv” și este sancționat, la un moment dat. Ei bine, suntem și noi sancționați prin obligația de a trăi printre mormane de gunoaie, făcute tot de noi, trotuare și străzi neasfaltate, pentru că cei responsabili au alte priorități, obligația de a trăi într-un oraș care decade, din păcate. Principala, urgenta și inevitabila măsură pe care trebuie să o luăm este de a ne trezi conștiința, responsabilitatea și exprimarea dorinței de a avea un oraș frumos și curat.... prin fapte. Faptele noastre, ale fiecăruia dintre noi!

Lasă un comentariu