12 IUNIE 1848: APARIȚIA, LA BUCUREȘTI, A ZIARULUI “PRUNCUL ROMÂN” - PRIMUL ZIAR NECENZURAT DIN ISTORIA NAȚIUNII ROMÂNE

Anul revoluționar 1848 a avut o deosebită însemnătate pentru istoria noastră națională.

Pe 11 iunie 1848, la București, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat “Proclamația de la Islaz”, care va deveni, ulterior, un act apropiat de noțiunea de Constituție.

În aceeași zi, la București, a fost editat primul ziar necenzurat din istoria națiunii române, “Pruncul Român”, care a apărut pe 12 iunie 1848 (de trei ori pe săptămână până la data de 11/23 septembrie același an), sub conducerea lui C. A. Rosetti și a lui Enrich Winterhalder.

A fost primul ziar necenzurat din istoria națiunii române și odată cu acesta societatea română avea să cunoască un alt element esențial al democrației: libertatea tiparului.

Tribună a mișcării liberal-radicale, ziarul reflecta, cu precădere, în paginile sale, mersul evenimentelor mai importante din timpul Revoluției (12/24).

Astfel, societatea română avea să cunoască un alt element esențial al democrației: libertatea tiparului.

Gazeta a lansat, chiar în primul ei număr, din 12 iunie 1848, un apel “Către frații noștri din Moldova”, chemându-i la înfrățire în numele idealului comun:

“Pruncul român

Sâmbătă 12 Iunie 1848. No. 1. București.

Către frații noștri din Moldova.

Frați români din Moldova! Ceasul libertății a sunat pentru tot românul.

Astăzi, la 11 Iunie, era ziua fericită, în care libertatea a intrat triumfândă în capitala noastră.

Numai bucurie și frăție este între toți locuitorii; ulițile Bucureștilor răsună de strigări de veselie, stindardul libertății fâlfâie măreț, clopotele sună și glasul lor de aramă împrăștie noutatea regenerații neamului român prin toată cetatea care astăzi își merită numele său, adevărat oraș de bucurie!

Și dobândirea acestui dar ceresc n-a costat nicio picătură de sânge; toți românii s-au rădicat ca un singur om, toți s-au cunoscut de frați, de fii ai aceleiași mume.

Domnul țării, Gheorghe D. Bibescu, s-a unit cu noi și armia a fraternisat cu poporul; clerul ne-a binecuvântat și a mers înainte cu sfânta cruce, semnul mântuirei. Uniți-vă cu noi, frați de dincolo de Milcov, peste undele lui vă întindem brațele, dorind cu înfocare a vă da sărutarea frăției și a libertății.

Munteanul și Moldoveanul sunt toți Români, sunt frați, o singură nație; uniți-vă cu noi, goniți pe tiranul al cărui nume va rămânea o pată vecinică în istoria țării, înălțați stindardul libertății și dobândiți-vă sfântele drepturi.

Să ne dăm mâna ca niște frați și să ne ajutăm unii pe alții. Uniți vom fi tari; uniți vom sta împotriva orcăruia vrăjmaș al libertății noastre.

Voi, frați, ați făcut începutul, dacă din nenorocire n-ați putut isbuti, nu e vina voastră; căci voi nu aveți un Domn ca al nostru, care își iubește patria; vouă vă rămâne gloria că ați început, nouă gloria că am sfârșit.

Vă dăm sărutare de frate; trăiască libertatea! Trăiască România!”

Lasă un comentariu