ARGUMENT PENTRU CONTINUITATE

Distribuie pe:

Realitățile din teren vin să certifice performanțele din agricultura mureșeană, în comparație cu alte zone din țară. De pildă, la noi în județ, rar, foarte rar, mai întâlnești terenuri de pârloagă, iar majoritatea fânețelor naturale și pășunile comunale sunt curățate. Zilele trecute am vizitat o fermă din județul Cluj, într-o comună de lângă Bonțida. Nici pe departe hotarul și culturile agricole nu sunt la fel cu cele din județul Mureș. Nemaivorbind și de situația rușinoasă cu livezile abandonate din Dealul Feleacului. În mod paradoxal, agricultorii clujeni dispun de o Stațiune de cercetări agricole, la Turda, unde s-au creat soiuri valoroase de cereale și plante tehnice, s-au elaborat tehnologii de cultură moderne. În plus, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară scoate pe bandă rulantă, anual, sute de specialiști cu înaltă calificare: ingineri agricoli, horticoli, zootehniști, în industria alimentară, medici veterinari și numeroși doctori fără de arginți în științe, ale căror teme ar trebui materializate în producție.

În județul Mureș, pe lângă condițiile pedoclimatice mai favorabile, agricultorii au beneficiat și de sprijinul, de informațiile oferite de cercetarea științifică agricolă. Pe vremuri, aici funcționau 7 stațiuni de cercetare agricolă, iar după revoluție au rămas doar trei, cea mai importantă, cu rezultate de o importanță covârșitoare, este Stațiunea de Cercetare și Producție Zootehnică din Sângeorgiu de Mureș.

Miercuri, 9 iunie, la ora 9 dimineața, am fost în câmpul de cercetare al stațiunii, unde își desfășoară activitatea laboratorul de agro-fitotehnie, singurul care a mai rămas și funcționează, din cele patru existente până în 1990. Acest laborator își desfășoară activitatea de cercetare pe o suprafață de 35 de hectare și a rămas, funcționează cu succes, grație doamnei ing. Iustina Lobonțiu, unul din cei mai valoroși oameni de știință agricolă din Transilvania, căreia, pentru activitatea îndelungată, din 1957 până în prezent, numai în cercetarea științifică, Primăria comunei Sângeorgiu de Mureș putea să-i acorde titlul de “cetățean de onoare”. La vârsta de 80 de ani, doamna inginer coordonează acest laborator, sprijinită de două colaboratoare tinere, drd. ing. Domokos Zsuzsa și drd. ing. Anamaria Covrig. Le-am găsit în câmpul de cercetare, la măsurători, iar doamna ing. Lobonțiu acorda o consultanță telefonic, unui fermier, pentru o cultură de porumb.

Poate unii dintre cititori se vor întreba de ce am abordat un asemenea subiect într-un editorial. Să-mi fie cu iertare, dar în drumurile mele prin județ mă bucur sincer când întâlnesc oameni valoroși, care, în anonimat, fac ceva prețios pentru societate.

M-am săturat de politicieni, de scandaluri și alte mizerii din lumea afacerilor și vreau să arăt cititorilor și cealaltă față a societății românești. Am mai fost, în urmă cu un an, la Stațiunea de Cercetări din Sângeorgiu și am scris un reportaj. Conștient că numai prin știință poate să intervină progresul în agricultură, de-a lungul anilor am scris de nenumărate ori despre oamenii care trudesc in acest sector, cu salarii modeste, fără ifose. Doamna Lobonțiu îmi mărturisea că de multe ori a plătit, din pensia domniei sale, un paznic de câmp, să-i păzească experiențele de furtul rromilor. Aici, în câmpul experimental, sunt testați hibrizi și soiuri de porumb, soia, grâu triticale, orz, sorg. Pe 317 hectare, proprietatea statului român, administrat de Agenția Domeniului Statului, preluat de stațiune, sunt cultivate culturi furajere și culturi semincere din categorii biologice superioare.

Cum supraviețuiește sectorul de cercetare din Stațiunea de Cercetări Agricole Târgu-Mureș (Sângeorgiu de Mureș) am aflat de la dr. ing. Ioan Oroian - directorul stațiunii și membru al Academiei Agricole din România: “Avem un efectiv de 260 capete bovine, din care 35 de capete din rasa Pinzgau de Transilvania, un nucleu pentru conservarea fondului genetic al rasei, aflată în pericol de dispariție datorită metisărilor excesive cu alte rase. Am crescut un tăuraș, Doru, de la care avem stocate 1.500 doze de material seminal și, printr-un proiect sectorial de cercetare, finanțat de Ministerul Agriculturii, salvăm această rasă valoroasă, foarte rezistentă la boli și intemperii, bună valorificatoare a pășunilor din zona montană. Tot în subordinea stațiunii noastre funcționează și Baza Experimentală din Sighetul Marmației, unde avem o temă de cercetare pentru rasa Brună de Maramureș, în sensul ameliorării și formării unei linii pentru lapte și carne. Potențialul genetic al acestei rase este foarte valoros și de aceea facem eforturi să-l păstrăm. Tot la Sighe, producem tăurași pentru monta naturală, practicată de crescătorii din zona montană. Vreau să spun că nu este puțin ce obținem aici, cu un colectiv de 56 salariați, din care trei doctoranzi. Numai în ultimii doi ani am angajat opt tineri, în dorința de a forma cercetători care să mențină și să continue activitatea din stațiune. Avem un sprijin din partea statului român, prin acordarea de la buget a 65 la sută din necesarul fondurilor pentru salarii. Ne autofinanțăm prin valorificarea laptelui, 1.500 litri / zilnic, a semințelor de cereale din toate categoriile biologice, livrăm animale reformă pentru carne. Din păcate, întâmpinăm greutăți cu finanțări pentru investiții în reparații și modernizări în ferma zootehnică, în procurarea de utilaje noi agricole și aparatură de laborator. Vrem să păstrăm această stațiune, fiind necesară județului, agriculturii din Transilvania, prin colaborările cu Institutul de la Fundulea și Stațiunea de cercetări din Turda.

Suntem în subordinea Academiei Agricole și rezultatele obținute de noi justifică menținerea și continuarea activității de cercetare din județul Mureș, chiar dacă mulți răuvoitori ne-au dorit desființarea. Suntem în plin proces de întabulare a 317 hectare teren proprietatea statului român, teren care nu a fost măsurat niciodată. Ultima lucrare de cadastru a fost în 1976 și, pentru a pune capăt discuțiilor privind proprietatea asupra acestui teren, am angajat un expert topograf”.

Sunt convins că politicienii mureșeni, indiferent de culoarea politică, sunt conștienți de importanța cercetării științifice în promovarea unei agriculturi moderne.

Lasă un comentariu