Comisia Europeană este nemulțumită de Planul Național de Redresare și Reziliență trimis de România, pentru care a adus numeroase critici.
Critici dure din partea Comisiei pentru PNRR
Un exemplu este că România a cerut bani prin PNRR pentru a renova secțiile de Terapie Intensivă pentru nou-născuți.
Un alt reproș adus PNRR-ului depus de România este că nu corespund datele din documentele Excel cu cele din documentele Word pentru anumite proiecte.
Se pare că în documentul Word trimis de România se cer 80 de milioane de euro pentru asta, dar în documentul Excel anexat aceluiași proiect, suma finală este de 71 milioane de euro. S-a depus cerere pentru finanțarea unui spital nou, doar că suma diferă de la un document la altul. Într-unul sunt ceruți 570 milioane de euro, iar în altul 517 milioane de euro.
La capitolul “Scheme de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului”, CE spune că nu pot fi calculate costuri exacte, pentru că nu se oferă date suficiente.
La subcapitolul Research, Dezvoltare și Inovare nu este oferită de fiecare dată sursa informațiilor. La alte capitole, precum Turismul și Fondul pentru Tranziție Verde și Digitală, nu sunt justificări pentru costuri.
De asemenea, la Școlile Verzi au fost date costuri estimative din piață, când, de fapt, ar fi trebuit să fie folosite, ca toate celelalte state ce au aplicat, costuri standard național.
Comisia Europeană urmează să dea săptămâna viitoare undă verde primelor planuri de relansare economică națională finanțate de către Uniunea Europeană împotriva consecințelor economice ale pandemiei COVID-19, a anunțat marți președinta CE Ursula von der Leyen.
Planul României pentru banii de la Bruxelles
Guvernul a oferit miercuri documentul trimis Comisiei Europene în care prezintă planul pentru atragerea a aproape 30 miliarde de euro. În 1.200 de pagini, România arată reformele și investițiile pe care le va face cu banii europeni.
Cele mai importante obiective asumate de Guvernul Cîțu prin PNRR, până în anul 2026, sunt următoarele:
- 630 km noi rețele de apă construite și 2.470 rețele noi de canalizare;
- perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare;
- 45.000 de hectare de pădure plantate;
- 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8;
- 52 de stații electrice de încărcare a mașinilor, cu 264 de puncte de încărcare;
- cale ferată modernizată pe 311 km;
- noi magistrale de metrou de 12,7 km în București și Cluj-Napoca;
- 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate;
- toate instituțiile publice vor fi legate într-un cloud Guvernamental;
- 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate;
- 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;
- 1.175 SMART Lab-uri achizițio-nate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal;
- 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate;
- peste 3.000 km piste pentru biciclete;
- 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii.
Premierul Florin Cîțu a declarat că din banii alocați urmează să fie finanțate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi - 6,7 miliarde de euro, Educația - 3,6 miliarde de euro și Sănătatea - 2,4 miliarde de euro.
(Sursa: Aleph News, StirilePROTV)
