Moto: ,,În inima Trasilvaniei, aproape de Târgu-Mureș, se află un loc însorit și idilic care-ți încântă sufletul. Orice om al locului știe că la începutul acestui mileniu, pe locul numit Dumbrăvița, exista o mănăstire unde a sihăstrit un călugăr pe nume Andrei. Sătenii l-au numit ,,sfântul”, iar cu timpul acesta a devenit și numele satului: “Sântu”. Aici am clădit noi Crama Sântu, o adevărată “poartă spre suflet” care exprimă acest loc pitoresc. Istoria și tradiția acestei așezări.”
Avocatul mureșean Vasile Costea reînvie, pe dealurile molcome ale satului natal, Sântu, comuna mureșeană Lunca, tradiția seculară viti-vinicolă din cea mai nordică zonă proprice viticulturii a României. Din drag de rădăcinile sale, cu conștiința că poate contribui la reclădirea satului natal, Vasile Costea a investit, consecvent, în ultimii zece ani, în plantația de viță-de-vie și Crama “Sântu”, resurse de suflet și financiare pentru ca astăzi să ne bucurăm de vinurile premium reunite sub brandul intitulat inspirat ,,Poarta Sufletului”.
2021 - ANUL REINVENTĂRII
Povestea Cramei Sântu a început în urmă cu aproximativ 11 ani, atunci când au fost cumpărate terenurile necesare reînființării podgoriei vechi săsești, cu rădăcini înainte de Primul Război Mondial. În urmă cu 9 ani au început lucrările de construcție și restaurare a clădirii, în care astăzi funcționează Crama Sântu.
În 2021 s-a decis construirea unei noi identități pentru vinurile produse de Crama Sântu.
“Anul trecut am lansat ediția «Gură de Rai». În tot acest timp care a trecut am lucrat și am rebranduit vinul de Sântu sub aspectul sticlei, al etichetei, a tot ce înseamnă componenta vizuală. Astfel, am creat o altă imagine, care se va numi «Poarta Sufletului». Vinul este o licoare incitantă, dar în același timp este și o poartă spre suflet, exact cum este și Sântu. «Poarta Sufletului» este un concept pe care îl dezvoltăm, concept care combină lucrul bine făcut cu un vin corect făcut și care are un singur rezultat: într-un cadru frumos, vinul trebuie să incite, să fie într-adevăr o poartă spre suflet”, a spus Vasile Costea, proprietarul podgoriei și al Cramei Sântu.
Povestea Cramei Sântu se leagă în primul rând de locul natal al celui care a pus pe picioare crama, respectiv avocatul Vasile Costea. Mai mult de atât, e și o punere în valoarea a potențialului agricol și turistic al locului.
“În primul rând este vorba de pasiunea pentru locul natal. Dealul pe care acum îl vedem cu vie era locul meu de joacă în copilărie. În același timp, e locul obârșiei mele, locul casei părintești. Mai mult de atât, acest loc are și un potential și o vechime în ce privește tradiția vinului, care a impus această investiție. Atunci când nu voi mai fi în sala de judecată, vreau să pot să mă ocup și mai mult de această pasiune. Eu cred în revigorarea acestui loc, mai mult de atât, o și văd. În ultimii ani am observat o implicare activă a primăriei, cu amenajări în sat, cu tot ce înseamnă utilități. Este extrem de important să putem vorbi de un mediu rural curat. Satul Sântu e un loc care îmbină fericit natura, cu tot ceea ce înseamnă o viață normală, liniștită și curată. Cel mai indicat lucru este să urcați pe dealul de vie, să vedeți împrejurimile, să vedeți întreaga zonă, una cu un potential extraordinar din punctul meu de vedere. Sunt multe alte locuri precum cel existent aici la Sântu, totul este să găsim oameni care să se implice cu sufletul, să dăruiești ceva locului de care aparții”, a mai spus av. Vasile Costea.
AUTORITĂȚILE LOCALE VIN ALĂTURI DE INVESTITORI
O componentă importantă pentru dezvoltarea satului Sântu o are, pe lângă investițiile private, și contribuția administrației locale.
“Ceea ce vedem la Sântu, respectiv crama înființată de domnul avocat Vasile Costea, reprezintă o noutate pentru satul nostru. Această cultură a viței-de-vie a fost abandonată în această zonă începând cu 1960. Sunt absolut impresionat de ce a făcut domnul Costea, aici, la Sântu, de forța și ambiția de care a dat dovadă pe parcursul anilor pentru dezvoltarea acestei investiții de suflet. Nu avem decât să-l felicităm și să ne declarăm mândri de ceea ce face în satul Sântu, comuna Lunca”, a precizat Teodor Vultur, primarul comunei Lunca.
VINURI PREMIUM SUB BRANDUL “POARTA SUFLETULUI”
În cadrul evenimentului de vineri după amiază, cel mai așteptat moment a fost cel al degustării celor mai noi vinuri premium produse de Crama Sântu: Red Cuvee 2020 (cupaj Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Franc, Shiraz), Cuvee Alb 2020 (cupaj Fetească Regală, Muscat Ottonel, Pinot Gri, Sauvignon Blanc), Sauvignon Blanc 2020 și Fetească Regală 2020 (baric). În plus, în butoaiele de stejar, mai asteaptă la baric să fie degustat, pe viitor, și vinul de origine românească, Fetească Neagră. Momentul a fost prezentat de Mircea Muntean, un prieten al cramei Sântu și al vinurilor de calitate.
“Facem totul din pasiune, din suflet. Nu am pus pe primul plan chestiunile materiale, respectiv partea economică. La orice business bun trebuie să aștepți, să ai răbdare și ce e vital, să faci lucrurile corect, cu temeinicie. Sunt ferm convins că indiferent cine va veni, un vizitator, un turist sau un localnic, își va trage suflul din frumosul acestui loc. Acest aspect se caută și în turism, o componentă de liniște, de frumos și, nu în ultimul rând, o componentă de bun gust. Tot ce ne-am trudit să facem se încadrează în aceste trei coordonate. Sunt convins că am reușit până acum, la fel cum o vom face și pe viitor”, a mai declarat Vasile Costea.
ARTA, CASĂ BUNĂ CU VINUL
Vineri a fost un moment propice și pentru artă. Noua sală de degustări și evenimente a cramei a găzduit expoziția de fotografie, semnată de artista Raluca Moisoiu, intitulată “Tâlcuri/Cândva, într-o primăvară, într-o toamnă, într-o iarnă”, dedicată ciclului vieții viei și a vinului din Sântu.
“Prin intermediul acestei expoziții, privitorul poate descoperi frumusețea naturii, exprimată prin via de la Sântu. Această vie pe mine m-a provocat să o vizitez în fiecare anotimp, astfel am ajuns la realizarea acestei expoziții, ce conține 42 de lucrări, în care am propus experiențe vizuale cu privire la toate metamorfozele prin care trece o vie pentru a ajunge într-un stagiu final. Este vorba de principiul vieții, totul este schimbare, la fel ca și această vie. Expoziția își propune să aducă privitorului momentul de debut al primăverii, când frunzulița abia germinează, când se formează mugurii pentru floare, apoi partea de vară, când via își intră în plenitudinea sa, terminând cu partea de toamnă, de rod, dar și cea de iarnă, mai dramatică, în așteptarea unei noi vieți”, a precizat Raluca Moisoiu.
În plus, în turnul cramei, se întinde și expoziția permanentă cu peste 200 de tablouri ale unor artiști români cunoscuți, aparținând colecției private a proprietarului.
POVESTEA SATULUI SÂNTU, AL CĂRUI NUME A FOST DAT DE UN SIHASTRU
Sântu este o mică localitate idilică, așa cum multe găsești dacă străbați zona Transilvaniei. La 40 de km de Târgu-Mureș, lângă Reghin, în inima țării, pe drumul care duce spre Bistrița, un mic indicator te avertizează că în partea stângă găsești un sat cu nume care la prima vedere te intrigă și te atrage: Sântu. Explicația ți-o poate oferi orice sătean, mândru de originea lui: la începutul acestui mileniu, pe locul numit Dumbrăvița, exista o mănăstire în care a sihăstrit un singur călugăr pe nume Andrei și căruia, pentru viața lui singuratică, i-au spus oamenii Sfântul, de unde derivă și numele satului: Sântu. Aici, la Sântu, pe dealul Dumbrăvița, vița-de-vie s-a plantat, din care s-a creat “Poarta Sufletului”. Găsești în el toată dragostea pentru aceste locuri minunate, pentru oamenii extraordinari, pentru tradițiile și obiceiurile care încă se păstrează, pentru... locul natal.
Conform monografiei satului, Sântu a fost atestat documentar încă din anul 1319, printr-o scrisoare a regelui Carol de Anjou al Ungariei, care deposedează anumite persoane de niște domenii. Pe raza localității au fost însă descoperite vestigii arheologice începând cu epoca bronzului până în perioada Imperiului Roman, când s-au găsit monede din perioada Împăratului Domițian, 89 d.H.
Sântu este un sat autentic românesc din inima Transilvaniei, cu oameni harnici și destoinici, cu istorie seculară și tradiții frumoase. În același timp, zona aceasta are imprimată un puternic iz de multiculturalism, care trebuie conservat și promovat. Au trăit aici, împreună, români, maghiari, sași și alte nații, s-au întrepătruns culturile, s-au dezvoltat relații interumane și s-au completat, se arată în Comunicatul de presă.
