În cadrul întâlnirii desfășurate online, directorul general al Azomureș a adus în discuție două subiecte intens dezbătute în acest moment la Bruxelles, decarbonizarea economiei și măsurile care trebuie să însoțească acest proces pentru producătorii de îngrășăminte din țările Uniunii Europene. Harri Kiiski, președinte al Comitetului de Agricultură din cadrul Asociației Europene a Producătorilor de Îngrășăminte (Fertilizers Europe), a arătat că există premisele unei dezvoltări tehnologice deosebite odată cu trecerea la producția de amoniac, având ca sursă de materie primă energia electrică (față de gaz metan în prezent). Eliminarea emisiilor de carbon în urma procesului de stocare a acestora reprezintă de asemenea o provocare pentru industrie. Dezvoltarea unui nou proces de producere a amoniacului va permite nu doar producția de îngrășăminte verzi, dar va dezvolta și alte sectoare ale economiei, cum ar fi de exemplu transportul maritim sau domeniul energetic.
“Această tranziție trebuie realizată după o analiză riguroasă a mediului industrial, în funcție de capacitățile de producție, dar și de specificul fiecărei țări. În cazul României, de exemplu, în acest moment are loc o tranziție energetică de la cărbune la gazul metan, în timp în unele țări din vestul Europei se realizează tranziția de la gaz metan la hidrogen, fiind epuizate resursele de gaz metan. România, alături de alte state europene, nu este încă pregătită pentru o tranziție atât de radicală, fiind necesare investiții foarte mari din partea statului în infrastructura energetică. O abordare unitară a subiectului ar duce la lipsă de competitivitate pentru o parte a industriei”, a declarat Harri Kiiski, directorul general al Azomureș.
Din punctul de vedere al industriei fertilizanților este imperativ necesar ca noul model al mecanismului de reducere a emisiilor de carbon (CBAM) și cel al mecanismului de tranzacționare al certificatelor de carbon (ETS) să fie structurate respectând următoarele condiții:
Cotele gratuite trebuie menținute până în 2030, iar sectoarelor din cadrul CBAM ar trebui să li se acorde cote gratuite pe o bază similară sectoarelor ETS. Sectorul îngrășămintelor trebuie să rămână competitiv pentru a sprijini în continuare lanțul valoric agroalimentar european.
Domeniul de aplicare al CBAM ar trebui să cuprindă nu numai produsele de bază ale amoniacului și acidului azotic, ci și toate produsele îngrășăminte azotoase finite pentru a evita importul în Europa al unor produse ce nu se supun acestor reguli.
Este necesară introducerea unui mecanism de export pentru a se asigura că producătorii de îngrășăminte rămân competitivi pe piața mondială. Industria europeană a îngrășămintelor are un export important de îngrășăminte cu valoare adăugată și această piață trebuie menținută.
La întâlnirea online au mai participat directori generali de la cele mai importante combinate de producere a îngrășămintelor din Europa, care au atras atenția că este nevoie de stabilirea unui cadru de reglementare responsabil și previzibil pentru a pune în practică prevederile acordului Green Deal în ceea ce privește industria chimică, în speță cea a îngrășămintelor.
Pentru ca investițiile în tehnologie modernă să continue este nevoie de un cadrul de reglementare predicitibil care să ofere producătorilor de îngrășăminte un orizont foarte clar de dezvoltare.
