Cercetătorii canadieni de la Universitatea McMaster, citați de descopera.ro, susțin că genele bebelușilor de sex masculin născuți prematur îmbătrânesc mult mai rapid decât cele ale nou-născuților de sex masculin născuți la termen.
“În cadrul celei mai îndelungate analize din lume în privința bebelușilor născuți prematur, am descoperit că genele celor de sex masculin îmbătrânesc mai repede, în medie, cu 4,6 ani până la împlinirea vârstei de 30 de ani, decât cei cu greutate normală la naștere și care au fost născuți în aceeași perioadă.
Acești bărbați nu trec brusc printr-o accelerare a îmbătrânirii, în schimb, sute de gene-cheie din corpurile lor au o rată mai mare a editării chimice care apare în mod natural în timp.
Diferența nu a fost găsită și în cazul bebelușilor de sex feminin cu greutate extrem de scăzută la naștere. Acest aspect a fost confirmat și de studii anterioare, care au arătat că bebelușii de sex masculin născuți prematur ar fi mai sensibili la stresul prenatal decât bebelușii de sex feminin.
Deși nu este clar de ce îmbătrânirea biologică accelerată este observată doar la bărbații care
s-au născut prematur, cu o greutate de sub un kilogram, aceasta sugerează că expunerile prenatale joacă un rol important în îmbătrânire.
Studiul nostru evidențiază cu siguranță nevoia de monitorizare a celor născuți prematur pe tot parcursul vieții lor, precum și avertizarea acestor bărbați asupra unei îmbătrâniri sănătoase.
Modul în care fiecare dintre noi îmbătrânește din punct de vedere biologic este influențat de numeroși factori - somnul adecvat, exercițiile fizice, o dietă echilibrată, evitarea fumatului și păstrarea unor legături sociale puternice, toate acestea putându-ne ajuta să reducem rata de îmbătrânire biologică.
Întrebarea este de ce are loc această îmbătrânire biologică în plus doar în cazul bărbaților născuți prematur, dar nu și al femeilor. O posibilă explicație ar fi că fenomenul ar putea fi influențat de ceea ce se întâmplă înainte de naștere și de modul în care bebelușii de sex masculin fac față la internarea în terapia intensivă neonatală după ce sunt născuți, dar pentru un răspuns sigur sunt necesare mai multe cercetări”, explică oamenii de știință canadieni. (L.P.)
