Președintele Klaus Iohannis va efectua, miercuri și joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn, a anunțat Administrația Prezidențială.
Potrivit sursei citate, vizita are loc în contextul aniversării centenarului relațiilor diplomatice româno-estone și a 30 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice, precum și ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.
În cadrul vizitei, președintele Iohannis va avea consultări politice cu omologul eston, Kersti Kaljulaid. De asemenea, șeful statului va avea întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum și cu președintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.
Printre subiectele care se vor afla pe agenda convorbirilor președintelui Klaus Iohannis cu înalții oficiali estoni se află consolidarea relației bilaterale, inclusiv a cooperării economice și sectoriale dintre cele două state, cu accent pe sectorul digital, combaterea pandemiei de COVID-19, precum și teme de pe agenda europeană: viitorul Uniunii Europene, Planul european de redresare, tranziția verde și digitală, procesul de extindere a Uniunii și Parteneriatul Estic al UE, evoluțiile din Republica Moldova, Ucraina și Belarus.
Discuțiile vor viza și cooperarea româno-estonă în cadrul NATO, inclusiv în ceea ce privește situația de securitate la Marea Neagră și Marea Baltică, dar și în contextul rezultatelor Summitului NATO din 14 iunie, precum și cooperarea dintre cele două țări în cadrul Formatului București 9 și al Inițiativei celor Trei Mari.
Președintele Iohannis va depune o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independență și va vizita Primăria orașului Tallinn, Centrul e-Estonia și start-up-ul Unicorn Squad, școală profesională de robotică.
96 DE DECESE RAPORTATE LA BOLNAVI DE COVID; 86 SUNT ANTERIOARE ULTIMELOR 24 DE ORE
Grupul de Comunicare Strategică (GCS) informează că în ultimele 24 de ore au fost raportate 96 de decese (66 bărbați și 30 femei) la pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2, însă 86 dintre acestea sunt de anul trecut și de la începutul acestui an, fiind introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de sănătate publică din țară, în urma verificărilor efectuate.
Pacienții decedați au fost internați în spitale din județele Argeș, Bihor, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Harghita, Ialomița, Iași, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu și București.
Conform sursei citate, dintre cele 96 de decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, două la categoria de vârstă 30-39 de ani, trei la categoria de vârstă 40-49 de ani, cinci la categoria de vârstă 50-59 de ani, 20 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 32 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 33 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.
90 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru șase pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Până marți, în total, 31.957 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat în România.
RELUAREA NEGOCIERILOR ÎNTRE SERBIA ȘI KOSOVO SUB EGIDA UE
Liderii din Serbia și Kosovo își reiau marți la Bruxelles discuțiile sub egida UE în vederea găsirii unei soluții la unul dintre conflictele teritoriale cel mai greu de rezolvat din Europa, relatează AFP.
“Știm că dialogul nu va fi ușor. Însă acest proces și un angajament sincer de la cele două părți sunt necesare în interesul cetățenilor din Kosovo și Serbia”, a avertizat șeful diplomației europene Josep Borrell, înaintea reuniunii.
“Suntem nerăbdători să continuăm dialogul cu președintele (Aleksandar) Vucic și premierul (Albin) Kurti și sper că vom avea o reuniune agreabilă, importantă și utilă”, a adăugat el.
Reuniunea va fi prima de la victoria istorică în Kosovo a lui Albin Kurti la alegerile legislative din februarie. Premierul, membru al mișcării reformiste de stânga Vetëvendosje (VV), s-a angajat să adopte o nouă abordare în discuțiile cu președintele sârb Aleksandar Vucic.
“Există un nou elan, așa că trebuie să îl folosim”, a insistat Josep Borrell.
“Este important să profităm de această oportunitate (...), deoarece relațiile dintre Serbia și Kosovo sunt foarte importante pentru stabilitatea întregii regiuni (a Balcanilor de Vest), pentru stabilitatea pe termen lung, pentru progresul economic”, a adăugat el.
“Fără un acord între Kosovo și Serbia, aceste relații vor fi puse în pericol”, a atras el atenția.
Relațiile dintre cei doi vecini din Balcani rămân complicate, la peste 20 de ani de la separarea lor prin război. Cea mai recentă discuție între liderii celor două țări datează din iulie 2020.
Belgradul refuză să recunoască independența fostei sale provincii, proclamată în 2008, la aproape 10 ani după conflictul care s-a terminat când bombardamentele NATO au constrâns forțele sârbe să se retragă.
“Nu aștept nimic de la el”, a declarat președintele sârb la televiziunea națională, în legătură cu interlocutorul său. “Ceea ce mă interesează este ce vor spune reprezentanții UE. Ei sunt co-semnatarii acordului de la Bruxelles”, a adăugat el.
Acordul semnat în 2013 prevederea crearea unei asociații de 10 municipalități unde sârbii sunt majoritari în Kosovo. Însă el a rămas blocat pentru că Belgradul și Pristina nu s-au înțeles asupra competențelor lor.
DUPĂ NATO, BIDEN SE ÎNTOARCE CU FAȚA SPRE UE
Președintele american Joe Biden își va intensifica marți eforturile pentru reimpulsionarea relațiilor transatlantice, urmând ca după summitul NATO din urmă cu o zi să aibă întrevederi cu liderii Uniunii Europene pentru a căuta un armistițiu la războaiele comerciale și la disputa ce durează de 17 ani privind subvențiile pentru avioane, relatează Reuters.
Văzută ca o nouă oportunitate de a reface legăturile transatlantice după patru ani tensionați sub predecesorul lui Biden, Donald Trump, care a impus tarife vamale UE și a promovat retragerea Marii Britanii din cadrul blocului comunitar, reuniunea SUA-UE urmărește să închidă cel mai mare diferend comercial din lume între fabricantul de avioane american Boeing și cel european Airbus.
Biden le-a declarat președinților țărilor NATO că “America s-a întors” (“America is back”) în cadrul unei conferințe de presă luni seara la Bruxelles. El caută sprijin european pentru a apăra democrațiile liberale occidentale în fața unei Rusii mai incisive și a ascensiunii potențialului militar și economic al Chinei.
IKEA, AMENDATĂ
Subsidiara din Franța a grupului Ikea, cel mai mare comerciant mondial de mobilă, a fost condamnată marți la plata unei amenzi de un milion de euro după ce a fost găsită vinovată pentru stocarea datelor personale cu privire la angajați, date pe care le-a obținut în mod incorect, informează Reuters și AFP.
De asemenea, fostul director general al Ikea France, Jean-Louis Baillot, a fost găsit și el vinovat în acest dosar și a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare, cu suspendare. De asemenea, judecătorii l-au amendat pe Jean-Louis Baillot cu 50.000 de euro pentru stocarea datelor personale.
Subsidiara din Franța a grupului suedez Ikea a fost acuzată că și-a spionat angajații timp de mai mulți ani, de violarea vieții private prin colectarea de informații legate de conturile lor bancare, precum și pentru că, uneori, a utilizat angajați sub acoperire pentru a scrie rapoarte despre personal.
PANDEMIA A ALIMENTAT SENTIMENTUL DE CORUPȚIE ÎN UE
Pandemia de coronavirus a alimentat sentimentul de corupție în rândul cetățenilor Uniunii Europene, mai puțin de jumătate dintre ei considerând că această criză a fost gestionată “transparent” de către autorități, iar frecvența mitei în sectorul sanitar este cea mai ridicată în România și Bulgaria, relevă un studiu publicat marți de Transparency International și citat de AFP.
“În UE, numai patru persoane din zece consideră că guvernul lor a gestionat pandemia în mod transparent. În Franța, Polonia și Spania, cel puțin 60% dintre persoanele intervievate sunt de părere că gestionarea pandemiei de către guvernul lor este lipsită de transparență”, conform rezultatului anchetei.
Peste 40.000 de locuitori din cele 27 de țări ale Uniunii Europene au răspuns la acest Barometru european al corupției, realizat între octombrie și decembrie 2020.
Frecvența mitei în sectorul sanitar, raportată de respondenți, este mai ridicată în România (22%) și Bulgaria (19%), în timp ce folosirea relațiilor personale este mai frecventă în Cehia (54%) și Portugalia (46%).
103 CAZURI NOI DE INFECTARE CU SARS-COV-2
Un număr de 103 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate peste 29.670 de teste, a informat, marți, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).
Sursa citată precizează că acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până marți, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.079.879 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.044.563 pacienți au fost declarați vindecați.
La nivel național, până la această dată, au fost prelucrate 8.132.876 de teste RT-PCR și 1.301.420 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 17.532 de teste RT-PCR (8.526 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.006 la cerere) și 12.101 teste rapide antigenice.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 65 persoane au fost reconfirmate pozitiv. (AGERPRES)
