Dintr-un sondaj realizat la nivelul Uniunii Europene de Transparency International și The Global Corruption Barometer, citat de infoactual.ro, românii se situează pe primul loc în topul dării de mită pentru asistență medicală în perioada pandemiei.
Relațiile personale, la fel de nocive
Potrivit sondajului, cele mai multe persoane care au recunoscut că au dat mită pentru a-și asigura asistența medicală au fost din România (22%), țara noastră fiind urmată de Bulgaria (19%), Ungaria (17%), Lituania (17%) și Croația (14%).
De asemenea, folosirea mitei pentru a avea acces la asistență medicală a fost frecventă și în Belgia (10%), Austria (9%) și Grecia (9%).
Deși doar 6% dintre persoanele din întreaga Uniunea Europeană au spus că au considerat că este necesar să plătească mită pentru a obține sau pentru a accesa servicii de sănătate, sondajul a constatat că 29% dintre respondenți s-au bazat pe relații personale pentru a accesa astfel de servicii, cei mai mulți fiind din Republica Cehă (54%), Portugalia (46%) și Ungaria (41%).
“În timpul unei crize de sănătate, utilizarea conexiunilor personale pentru a avea acces la serviciile publice poate fi la fel de dăunătoare ca și plata mitei. Viețile se pot pierde atunci când, de exemplu, persoanele conectate primesc un vaccin anti-Covid sau un tratament medical înainte de cei cu nevoi mai urgente”, atrag atenția realizatorii sondajului.
Corupția din guverne, îngrijorătoare
Aproape două treimi (62%) dintre respondenți au mai declarat că o problemă majoră o reprezintă corupția din guvernul lor, în timp ce trei sferturi (76%) au spus că aceasta stagnează sau că s-a înrăutățit.
Autorii raportului au declarat că aceste constatări sunt deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că statele membre se pregătesc să aloce miliarde de euro pentru recuperarea postpandemică: “În viitorul apropiat, este de așteptat să fie aprobate de Comisia Europeană planurile naționale de cheltuieli postpandemie, în valoare de 800 miliarde de euro.
Uniunea Europeană este adesea văzută ca un bastion al integrității, dar aceste constatări arată că țările din regiune rămân vulnerabile la efectele insidioase ale corupției”.
Cipru a fost țara cu cea mai mare proporție de respondenți care au spus că în anul 2020, corupția a crescut (65%). Corupția din această țară ar fi crescut aparent alimentată de scandaluri legate de schema “pașapoarte de aur”, în cadrul căreia s-a constatat că zeci de criminali condamnați, fugari și expuși politic, și-au cumpărat cetățenie cipriotă.
Din păcate, nu a existat nicio țară din Uniunea Europeană în care majoritatea cetățenilor să creadă că a scăzut nivelul corupției în perioada pandemiei.
Sondajul Transparency International și The Global Corruption Barometer a fost realizat în perioada octombrie - decembrie 2020, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe 40.000 de respondenți. (L.P.)
