CREȘTINII ORTODOCȘI DIN ARDEAL ÎL SOCOTESC ÎNTRE SFINȚI

Mitropolitul Andrei Șaguna (Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei, cu zi de pomenire la 30 noiembrie în calendarul creștin ortodox) a fost unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania.

A fost numit vicar general al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiu, fiind ales episcop în 1847. A fost numit arhiepiscop și mitropolit al reînființatei Mitropolii a Transilvaniei, în 1864, stabilindu-și reședința la Sibiu. Mitropolitul Șaguna a fost primul președinte al “Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (ASTRA, 1861-1866). A întemeiat ziarul “Telegraful Român, gazetă politică industrială, comercială și literară”, în anul 1853.

Îndrumător și sprijinitor al preoțimii și al credincioșilor, ctitor de biserici și școli, Andrei Șaguna a fost ales membru de onoare al Societății Academice Române la 7 septembrie 1871.

A fost deosebit de activ pe plan politic, îndeplinind un rol de seamă în anii 1848-1849, fiind pre-ședinte al Marii Adunări Naționale românești de pe Câmpia Libertății de la Blaj din 3/15 mai 1848, delegat de Adunare să prezinte revendicările românești împăratului la Innsbruck, Olmütz și Viena, apoi Guvernului din Pesta.

În anii următori, a prezentat în mai multe rânduri memorii către împărat, cu doleanțele națiunii române. După 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena, în perioada 1863-1865 a fost deputat în Dieta Transilvaniei, copreședinte al Conferinței naționale-politice a românilor de la Sibiu(1861) și al Congresului național al românilor de la Alba Iulia (1863).

După crearea statului dualist austro-ungar (1867), a fost mentorul direcției “activismului” în viața politică a românilor transilvăneni, îndrumător și sprijinitor al preoțimii și al credincioșilor.

Ultimii săi ani din viață au fost marcați de boală și retragere monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la venirea în Transilvania ca episcop, refuză să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității). A plecat în veșnicia dumnezeiască în urmă cu 148 de ani, la 16 iunie 1873. A fost prohodit de un singur preot, duhovnicul său, ieromonahul Gherman Bogdan, iar la înmormântarea lui au participat mii de români veniți din toate părțile Ardealului, și mai ales de la Brașov. Întreaga agoniseală a lăsat-o prin testament Arhiepiscopiei Sibiului.

După câțiva ani de la moartea lui Șaguna, Ioan Slavici scria următoarele: “Creștinii ortodocși din Ardeal îl socotesc între sfinți”.

Lasă un comentariu