Crește din zona de câmpie până în cea subalpină. Se folosesc frunzele (recoltate în martie-iunie), planta întreagă (primăvara), rădăcina (din iulie până toamna târziu), florile (atât inflorescențele, cât și codițele, primăvara devreme).
Păpădia este colagogă, coleretică, diuretică, diaforetică și tonic-amară. De aceea se folosește în bolile date de dezechilibre glandulare; ca ceai în obezitate; de bolnavii de ficat (mărește secreția biliară). Planta normalizează circulația sângelui, stimulează pofta de mâncare la convalescenți, are acțiune diuretică; se folosește în eczeme și alte boli de piele, în gută, reumatism, ateroscleroză.
Se folosește ca infuzie (2 lingurițe de plantă la 250 ml apă clocotită), băută câte 2-3 căni pe zi după mesele principale; decoct (din rădăcini) 1-2 căni pe zi timp de 1-2 luni pentru insuficiență hepatică și icter cataral; din frunze tinere se face salată, din flori, o alifie bună pentru hemoroizi sau varice; tijele florilor se consumă crude.
Păpădia este cel mai puternic drenor.
