TRIBUTUL DE SÂNGE PLĂTIT DE NĂNDRENI, ÎN TIMPUL REVOLUȚIEI DE LA 1848-1849

Distribuie pe:

În ciuda relațiilor de înțelegere și toleranță dintre românii trăitori în Nandra și Gâmbuț, respectiv maghiarii din satele Bichiș și Ozd, relații dovedite și în timpul evenimentelor dramatice de la 1848-1849, patru năndreni au fost luați din sat, duși pe un deal de lângă satul Petrilaca și executați de către solgăbirăul Botskái János de la Herepea (același solgăbirău a ridicat și împușcat, din Gâmbuț, 29 de bărbați).

Nu știm ce au făcut acești patru oameni, care au fost motivele pentru care au primit pedeapsa capitală. Probabil, au participat în „loagărul” (= tabăra) lui Nicolae Vlăduțiu, prefectul Legiunii a XIII-a, cantonată inițial în Iernut, apoi în satele apropiate: Ațintiș, Bichiș și Cecălaca.

Se păstrează, din fericire, la Arhivele Județene Alba, un raport cerut de autoritățile civile și confesionale (Guvernatorul Ludwig von Wohlgemuth, respectiv Consistoriile greco-catolic și ortodox), redactat de parohul greco-catolic al satului Nandra, Anania Pop, raport în care sunt nominalizați cei patru năndreni executați.

Dar iată documentul integral:

„În urma orânduielii (= cuvânt vechi: dispoziție a autorității) (date) de cătră În(altul) Gubernatoriu, din 15 oct(ombrie) a.c., nr. 851 ieșită, luându-să la socoteală oamenii împușcați, văduvele lor și rămașii orfani, averea, s-au aflat precum urmează: Iacob Iuon, Bota Iuon, Bucerdean Martin (?), Iacob Vasilică.

De Iacob Iuon au rămas văduva cu 3 orfane, ce-i mai mare de 14 ani, una de 10, ce-i mai mică de 7 ani; avere mișcătoare nu să află mai mult decât de 60 de fl.; numai casa din care în ăst timp o dată au fost lipsită, dar acum, de către toamnă, iar au îngăduit-o în ea oamenii locului; moșie nimica nu este.

De BotaIuon - (au rămas) văduvă cu 2 orfani parte bărbătească amândoi, cel mai mare de 12 ani, celalalt de 3 ani; avere nimic, dară s-au căsătorit.

De Bucerdea Martin (?) - (au rămas) văduvă; prunci nu au rămas; care s-au și măritat; avere nimica.

(De) Iacob Vasilica - (au rămas) fecior june, de care au rămas tată-so bătrân și văduv; cu un fecior încă și o fată și aceea încă necăsătorită; are casă, moșie, și avere mișcătoare încă de 200 de fl.

Pe aceștia, pe toți 4, legați deolaltă, solgăbirăul Botskái János, de la Herepea, i-au dus la Biia, de-acolo în dealu' Peterlacii, unde, dimpreună cu alții, dintr-alte sate, mai mulții-au împușcat.

Despre care adeveresc, în Nandra, 7 dec(embrie) 1849, Pop Anania, paroh g(reco)-c(atolic) local.

(Originalul se află la SJAN Alba, Fond Mitropolia Unită Blaj, Consistoriu, Dosar nr. 105-110, f. 29)

Scrisoarea aceasta a fost publicată, cu numeroase greșeli, lecțiuni incorecte, omisiuni etc., în două volume de documente: Academia Română. Institutul de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca. Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Facultatea de Istorie și Filosofie. Facultatea de Teologie Ortodoxă, Războiul național din Transilvania de la 1848-1849. Date, realități și fapte reflectate în documente bisericești greco-catolice, 1848-1852. Volum întocmit de Dumitru Suciu (coordonator), Alexandru Moraru, Iosif Marin Balog, Diana Covaci, Vlad Popovici, Loránd Mádly, Cosmin Cosmuța, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2014, p. 293-294, respectiv Ana Hancu, Drama Ardealului, 1848-1849. Mărturii. Pierderi umane și materiale în timpul Revoluției și Războiului Civil în Transilvania centrală. [O carte care va rămâne, prefața de Gelu Neamțu], Editura Nico, Târgu-Mureș, 2012, p. 496-497. Am transcris documentul după originalul existent la Arhivele Naționale din Alba Iulia, reprodus alături și în varianta facsimilată.

Episodul următor: Jertfele năndrenilor, în Primul Război Mondial.

Lasă un comentariu