Biblioteca Județeană Mureș colaborează cu Penitenciarul Târgu-Mureș, de 23 de ani încheiați, ceea ce nu este un lucru minor.
Biblioteca mobilă s-a născut ca o inspirație din Manifestul UNESCO al Bibliotecilor publice (1994) Nyitatkozat = Kiáltvány, facilitând accesul la informație, la carte, la lectură a persoanelor defavorizate, precum copiii din spital, bătrânii din azil ori PPL.
Privind acum în urmă, putem spune că această idee a prins tocmai acolo unde, contrar prejudecăților, ne așteptam mai puțin: în mediul corecționar... Și nu pot să nu mă gândesc la pilda semănătorului din capitolul 13, Evanghelia lui Matei.... Se pare că în penitenciarul târgumureșean grăunțele cunoașterii au rodit, uneori, câte 30, alteori chiar 100 de grăunțe noi. Aici, acum, avem câteva dintre acestea! Pentru că Abagiu Cosmin, dintr-un tânăr ce ieșea din cameră, la început, doar pentru a-și primi creditele aferente participării la activitățile educativ-culturale, a ajuns un cititor pasionat, ce devorează cărțile ce i le oferă biblioteca noastră mobilă. El nu numai că citește, el încearcă să își transpună gândurile pe hârtie, desenând. Nu are pregătire artistică. Dar are un suflet. Aceste desene îl oglindesc.
Nu e treaba noastră să îl judecăm de ce a ajuns după gratii. De 11 ani plătește pentru asta. Și-a pierdut inocența, copilăria, adolescența, tinerețea. Azi este un „dur”. Dar trebuie să credem că, dincolo de masca aceasta, bate o inimă plină de iubire, de regrete, de visuri. Trebuie să fim pregătiți să îl reprimim printre noi, să îi acordăm o a doua șansă. „Cel ce nu a greșit niciodată să arunce piatra”!
Felicitări, Abagiu Cosmin, nu atât pentru desene, ci pentru că ai răzbit în acea lume în care trăiești, pentru că duci în spate atâtea regrete, dezamăgiri!
