O ZI DE DOLIU NAȚIONAL

Distribuie pe:

Despre ziua de 28 iunie 1940 au curs râuri de minciună în Basarabia și în spațiul sovietic și, din păcate, mai continuă să curgă.

Ideologia comunistă și propaganda sovietică au transformat tragedia unui popor dezmembrat și umilit la el acasă în mare sărbătoare oficială și bucurie pentru “eliberatori” și sclavi. Oricare alt punct de vedere, în afară de cel al Moscovei, asupra zilei de 28 iunie, însemna pentru orice moldovean, în perioada de ocupație, excluderea din viața socială, prigonire, casa de nebuni, închisoare și Siberia. Spaima de a spune adevărul despre ziua de 28 iunie 1940 a fost atât de mare pentru autorități, academie și savanți încât și astăzi, după aproape 30 de ani de independență, se tace sau se perpetuează minciunile din timpul Uniunii Sovietice.

Adevărul, transformat de către KGB în subiect-tabu, este ca orice adevăr foarte simplu: la 26 iunie 1940, statul sovietic a înaintat un ultimatum statului român, prin care cerea categoric ca România să renunțe pașnic la o parte din teritoriul său național, în favoarea URSS, adică să cedeze Basarabia și Bucovina de Nord. În caz contrar, URSS va declanșa război împotriva României. La fel, din documente se cunoaște lașitatea clasei politice, se știe cum regele Carol al II-lea și Consiliul de Coroană, ca să evite războiul cu uriașul vecin roșu de la răsărit, au decis să cedeze fără lupte Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța. Până astăzi, părerile sunt împărțite cât de “înțelept și patriotic” a procedat regele Carol al II-lea, dar acea decizie a însemnat nu numai dezmembrarea statului unitar național și sfâșierea poporului român în două, ci și un adevărat genocid pentru românii părăsiți, care au fost deznaționalizați, împrăștiați, deportați și exterminați fizic în gulagurile comuniste.

Cea mai urâtă, rău mirositoare și scârboasă minciună scornită de Kremlin despre ziua de 28 iunie a fost că în acea nenorocită și blestemată zi din vara anului 1940, noi, românii basarabeni și bucovineni, am fost salvați și eliberați de către ruși, de sub talpa nemiloasă și jugul ocupanților români. Cărțile și manualele ticluite de “eliberatori” plesneau de ură împotriva românilor și a României, țară burgheză care “s-a folosit de slăbiciunea imperiului țarist din 1917 și a ocupat Basarabia, rupând-o cu forța de la Rusia”. Din acele manuale jegoase, amestecate cu o oribilă propagandă antiromânească, s-au scurs cele mai toxice deșeuri care au otrăvit mintea, sufletul și cugetarea a milioane de frați, care, încetul cu încetul, au devenit ostaticii teoriei staliniste că moldovenii și românii sunt două națiuni diferite și vorbesc două limbi diferite, că România ar vrea să-i asimileze, să-i transforme pe moldoveni în români etc. În fiecare clipă, oră, zi, săptămână, timp de o jumătate de secol, ți se băga pe gât de propaganda sovietică (radio, TV, presa scrisă, manuale, studii, monografii, întruniri, evenimente) că jandarmul român are insomnie și stă în tufarii de pe dreapta Prutului și așteaptă momentul potrivit ca să treacă râul și să ocupe Basarabia. De fapt, ca moldovean, nu erai considerat cetățean sovietic deplin, dacă nu îți scăpărau ochii de ură atunci când rosteai cuvântul România. Și după prăbușirea URSS, triada kremlinistă Lucinschi-Voronin-Dodon a avut misiunea — sub masca apărării statalității și creării națiunii civice moldovenești — să promoveze teoria stalinistă că moldovenii și românii sunt două etnii diferite, să cultive ura față de tot ce e românesc, să păstreze în Constituție art.13 și să scuipe conștient în istoria și identitatea propriului popor. Mă adresez către moldovenii care se bălăcesc de decenii în nămolurile toxice ale propagandei sovietice și rusești, fără să se trateze, repetând papagalicește minciunile comisarilor roșii. E o rușine imensă să ajungi în secolul XXI, să stai în genunchi, să lingi talpa care te-a strivit și să-i mulțumești Moscovei că te-a rupt de la părinți, deportându-te într-un orfelinat sau lagăr de concentrare. Totuși, libertatea și democrația îți oferă șansa să cunoști adevărul și să gândești descătușat de stereotipurile cultivate de ideologii Kremlinului. Ai posibilități nelimitate să găsești pe internet documentele de epocă, să citești singur pactul Molotov-Ribbentrop, să vezi cu ochii tăi harta desenată de cei mai odioși criminali ai umanității, Stalin și Hitler, prin care ei își împart banditește România, Polonia și Țările Baltice. Aruncă haina murdară și radioactivă de rob, care îți afectează creierul și îți întunecă gândirea, apropie-te de adevăr și de istoria ta veritabilă. Când o să te ridici pe picioarele tale, o să descoperi alte orizonturi și o să simți respectul și susținerea fraților tăi și a României profunde și eterne.

La 28 iunie se împlinesc 81 de ani de când monstruoasa Uniune Sovietică a dezmembrat România și poporul român. Uniunea Sovietică a dispărut, dar nu și nedreptățile pe care le-a făcut împotriva unității națiunii române. Minciunile despre “eliberarea” Basarabiei, Bucovinei și ținutului Herța de către tancurile sovietice vor trece definitiv în manualele de psihiatrie, iar ziua de 28 iunie va fi declarată zi de doliu național. Chiar și după reîntregirea națiunii. Ea va fi ca un dangăt de clopot în memoria tuturor celor care au păstrat ființa românească în timpuri de restriște, dar și ca un avertisment tuturor colaboraționiștilor, cozilor de topor, slugilor, mancurților și dodoniștilor care se dezic de Identitatea, Istoria, Limba, Neamul și Țara lor.

Lasă un comentariu