MINISTRUL FINANȚELOR A FOST REVOCAT

Distribuie pe:

Florin Cîțu preia funcția ca interimar al Ministerului Finanțelor, Alexandru Nazare fiind revocat din funcție.

Premierul Florin Cîțu va prelua funcția de ministru interimar la Finanțe, după ce Alexandru Nazare a fost revocat din funcție. Anunțul a fost făcut de premier într-o declarație de presă, la finalul ședinței de guvern. Florin Cîțu a precizat că i-a oferit lui Alexandru Nazare posibilitatea să demisioneze din funcție, însă acesta a refuzat. Premierul a precizat că la discuția cu reprezentanții coaliției de guvernare, nici unul nu a avut de obiectat în legătură cu intenția sa.

“După o primă discuție cu membrii coaliției, marți seara, am anunțat că doresc demisia ministrului de Finanțe, Alexandru

Nazare. Acesta a spus că refuză demisia și vrea să fie revocat. Am transmis cererea de revocare și propunerea de ministru interimar - eu, la Cotroceni, președintelui Klaus Iohannis. Domnul Nazare a avut posibilitatea să demisioneze, dar a preferat să fie revocat”, a declarat Florin Cîțu.

Trebuie spus că revocarea unui ministru este atributul premierului, iar președintele ia act de propunere.

Premierul a precizat că propunerea de revocare a ministrului nu a fost, totuși, votată în coaliție. El a precizat că nu a participat la întâlnirea coaliției, pentru că nu i-a permis programul. Cu toate acestea, le-a adus la cunoștință colegilor săi despre intenția legată de Ministerul Finanțelor Publice.

“Ieri, ședința coaliției a fost programată în timpul zilei. E mai complicat să îmi schimb programul să particip. (...) Aș prefera ca aceste ședințe să se țină după ora 17, să pot participa și eu. În ceea ce privește discuțiile mele cu liderii coaliției, i-am informat de decizia mea de a cere demisia și nici-unul nu a spus că nu este oportun. Este decizia și atributul premierului, au fost informați liderii coaliției și niciunul nu s-a opus”, a declarat Florin Cîțu.

Ce i se reproșează lui Alexandru Nazare Premierul Florin Cîțu i-a reproșat lui Alexandru Nazare întârzierile din proiectele pe care le-a avut în implementare la Ministerul Finanțelor Publice.

“Decizia am luat-o după o analiză pe care am făcut-o după mai multe luni...Am spus că avem proiecte întârziate la Ministerul Finanțelor... Mă voi asigura că toate proiectele care au fost întârziate vor fi repornite. Voi corecta și câteva greșeli. unele dintre ele ajută la eliminarea evaziunii fiscale, altele ajută la atragerea fondurilor europene. Miza este o guvernare bună, în interesul cetățenilor. Pe mine mă interesează ca acest guvern să fie performant”, a mai spus premierul Florin Cîțu.

Premierul i-a mai reproșat ministrului Finanțelor Publice, slaba comunicare cu cetățenii, faptul că nu a avut nici o conferință de presă în cele șase luni de când a preluat mandatul, dar și felul în care a gestionat activitatea de atragere a fondurilor europene. În acest context, el a spus că ministrul nu a dorit să dea explicații cu privire la refuzul de a demisiona.

“Domnul Nazare nu a spus de ce dorește să-și dea demisia, dar poate va face o conferință de presă și va explica.

Informațiile despre demiterea lui Nazare au circulat de dimineață

Informațiile despre revocarea ministrului Finanțelor Publice au apărut încă de la primele ore ale dimineții, pe surse. Florin Cîțu l-ar fi anunțat pe Alexandru Nazare că și-a pierdut funcția în ședința de guvern. El a precizat că l-a informat în legătură cu intențiile sale și pe președintele Klaus Iohannis. Conform surselor politice, viitorul ministru al Finanțelor Publice va fi deputatul liberal Dan Vâlceanu, un apropiat al lui Florin Cîțu.

CNSU PROPUNE PRELUNGIREA STĂRII DE ALERTĂ CU 30 DE ZILE; HOTĂRÂREA A FOST ADOPTATĂ, IERI, DE GUVERN

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat, în ședința de miercuri, hotărârea prin care se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul național, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 12 iulie, precum și măsurile de prevenire și control aplicate în contextul epidemiologic actual.

“Principala modificare față de măsurile aflate în vigoare vizează creșterea perioadei pentru care sunt aplicabile exceptările de la măsurile de prevenire și control al răspândirii COVID-19 pentru persoanele care au trecut prin boală de la 90 la 180 de zile ulterioare datei confirmării infectării cu SARS-CoV-2”, informează CNSU.

O hotărâre de guvern în acest sens a fost adoptată în ședința de joi a Executivului.

Mai exact, propunerea CNSU se referă la competițiile sportive desfășurate în spații deschise, unde va fi permisă inclusiv participarea persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 (anterior era prevăzut un interval de până la 90 de zile pentru persoanele care au trecut prin boală). De asemenea, se mențin prevederile referitoare la participarea persoanelor vaccinate și a celor care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR, nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore.

Extinderea perioadei de la 90 la 180 de zile va fi valabilă și pentru persoanele care participă la spectacole, concerte, festivaluri publice și private sau alte evenimente culturale desfășurate în aer liber (în limita a 2.500 de spectatori), precum și la nunți și botezuri, în spații închise (cu participarea a cel mult 300 de persoane). (AGERPRES)

SUNT UNII CARE SE PROCLAMĂ, MAI NOU, CAMPIONI ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA PSD

Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat miercuri că sunt unii oameni în partid care se proclamă campioni în lupta împotriva PSD, dar el a participat la toate bătăliile cu “hidra comunistă”, care s-a travestit sub diferite nume de-a lungul ultimilor 30 de ani.

“Sunt unii care se proclamă, mai nou, campioni în lupta împotriva PSD. Eu nu proclam acest lucru, dar cei care mă cunosc, și mă cunosc din 1990, știu că viața mea publică a început în 28 ianuarie, în marea manifestație organizată de PNL și de Partidul Național Țărănesc împotriva înființării Frontului Salvării Naționale, care a dus la formarea CPUN. Am participat la toate demonstrațiile pro-democrație din Piața Universității, demonstrațiile din 1991, marșul cămășilor albe, al intelectualității din București, care a fost precursorul Alianței Civice. Am participat la toate bătăliile cu hidra comunistă, care s-a travestit sub diferite nume de-a lungul ultimilor 30 de ani. Am fost un luptător în prima linie, chiar și atunci când mulți dintre colegii mei făceau blaturi cu PSD. Și vă garantez - PNL rămâne principalul adversar al PSD și al modului distructiv în care PSD afectează istoria României și singura forță politică ce are capacitatea de a învinge PSD în alegeri, așa cum am făcut în alegerile locale parțiale, care în ciuda sondajelor lor, PNL a obținut 40,5%”, a spus Orban, la conferința de alegeri interne de la Organizația PNL Sector 3.

El a adăugat că liberalii pot rămâne mai mulți ani la guvernare, doar dacă realizează marile proiecte pe care s-au angajat că le pun în practică.

“Se vorbește despre 8 ani de guvernare. Eu îmi doresc să guvernăm 12 ani, 16 ani, 20 de ani, dar nu putem realiza lucrul ăsta decât dacă guvernăm bine, decât dacă efectele guvernării noastre aduc beneficii pentru cetățenii români, decât dacă realizăm toate marile proiecte pe care ne-am angajat să le punem în practică, decât dacă guvernăm cu fața spre oameni, decât dacă reușim cu adevărat, prin eliberarea energiilor creatoare ale națiunii romane, să dăm drumul la toate motoarele dezvoltării în România. Acest lucru îl poate face PNL și doar cu acea reprezentare guvernamentală pe care o hotărăște PNL și baza lui. (...) Eu nu sunt profet, eu nu știu ce se va întâmpla pe 25 septembrie, eu nu am tranșat nimic, eu nu garantez nimic. Ce pot să vă spun, în schimb, este că voi da tot ceea ce este mai bun din mine pentru a vă convinge că merit să conduc PNL în următorii 4 ani, nu pentru mine, nu pentru cei din jurul meu, ci pentru fiecare membru al PNL și pentru România, care să realizeze saltul de care are cu adevărat nevoie”, a afirmat Ludovic Orban. (AGERPRES)

PREȘEDINTELE KLAUS IOHANNIS PARTICIPĂ LA SUMMITUL INIȚIATIVEI CELOR TREI MĂRI DE LA SOFIA

Președintele Klaus Iohannis a participat, joi și vineri, la cel de-al șaselea Summit al Inițiativei celor Trei Mări (I3M), organizat în Bulgaria.

Potrivit agendei, ieri, șeful statului a participat la dineul oficial prilejuit de reuniune. Astăzi, el va participa la summitul organizat la Palatul Național al Culturii din Sofia, urmând să susțină o conferință de presă comună cu omologii din Bulgaria, Rumen Radev, Polonia, Andrzej Duda, și Letonia, Egils Levits.

Administrația Prezidențială a arătat, într-un comunicat, că evenimentul la nivel înalt de la Sofia marchează reluarea activităților în format fizic ale Summitului, inclusiv ale Forumului de Afaceri al I3M (aflat la a treia ediție), după Summitul Virtual din 2020 de la Tallinn, organizat în condițiile restrictive impuse de pandemia de COVID-19.

De asemenea, Administrația Prezidențială a indicat că summitul din acest an reprezintă un nou pas în procesul de consolidare a I3M, inițiat prin deciziile de substanță luate la Summitul găzduit la București de președintele României, Klaus Iohannis, în septembrie 2018, care a marcat maturizarea politică a Inițiativei și dotarea sa cu instrumentele necesare pentru atingerea obiectivelor Inițiativei. În cadrul reuniunii din Bulgaria, discuțiile vor viza evaluarea progreselor înregistrate, cu accent pe implementarea listei de proiecte strategice prioritare de interconectare agreate la Summitul de la București,

completată ulterior, precum și în ceea ce privește funcționarea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în care România, prin EximBank, și Polonia, prin Banca de Dezvoltare (BGK), sunt state fondatoare. De asemenea, vor fi discutate și vor fi luate decizii privind reperele dezvoltării viitoare ale Inițiativei.

“În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis va analiza evoluțiile care s-au înregistrat de la Summitul anterior, va sublinia importanța implementării proiectelor strategice prioritare de interconectare, cu accent pe proiectele de interes crescut pentru România, precum Rail2Sea și Via Carpathia, și va evidenția relevanța esențială a acestora pentru obiectivul Inițiativei de dezvoltare economică sustenabilă și de construire a rezilienței strategice a economiilor statelor participante, inclusiv în contextul eforturilor de redresare economică post-pandemie”, a precizat Administrația Prezidențială.

Alături de liderii țărilor participante la I3M, la Summitul din acest an vor fi reprezentate, în calitate de parteneri ai Inițiativei, Statele Unite ale Americii, Germania și Comisia Europeană, precum și Fondul Monetar Internațional și, ca invitat, Republica Elenă.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră - Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivității în trei domenii principale - transport, energie, digital - creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

La Summitul de la București, din 17-18 septembrie 2018, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei și digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă și din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum și reprezentanți ai UE și ai instituțiilor financiare europene și internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante). (AGERPRES)

Lasă un comentariu