CINE SUNTEM?

O simplă întrebare

Mă doare:

De ce sunt ceea ce nu sunt?

Muritor ce naște

Istorie precară,

Compromis eretic

Piatră de sminteală!

Îmi răspunde-o voce,

Răgușit, amară:

Dogme încălcate

Și canoane frânte

Sufletul apasă...

Tari sunt de cerbice!

Dar mânia Sfântă

Cerul nu-l deschide,

Omului terestru

Prefăcut mulțime!

Multă e mulțimea

Candela-i prea mică,

Să-și schimbe menirea

Lumii nu-i e frică.

Eminescu scrie,

Scrie și un Goga,

Un Arghezi tună,

Iată-l și pe Iorga...

Însuși scrisul scrie

Simboluri ce le știe.

Platon tot nu crede-n

Adevăr de limbă!

Căci cuvântul nostru,

Vechi simbol al minții,

Prelucrat de gânduri

Ancestrale... vise,

Nu poate traduce,

Peste veacuri încă,

Adevărul simplu

Răstignit pe Cruce!

Lasă un comentariu