Ziua Mondială a Populației este celebrată anual, în data de 11 iulie, pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă omenirea, care va atinge, în curând, opt miliarde de suflete: o provocare care afectează drepturile, munca, investițiile, echilibrul financiar și mediul înconjurător.
După cum subliniază ONU, “a durat sute de mii de ani până când populația lumii a ajuns la un miliard de locuitori. Apoi, în doar 200 de ani, s-a înmulțit de șapte ori”: în 2011, a ajuns la 7 miliarde, iar în prezent, conform celor mai actualizate date, atinge deja la 7,9 miliarde, cu aproape un miliard de locuitori în plus, pe parcursul unui deceniu.
O astfel de creștere impetuoasă este rezultatul mai multor factori. Bunăstarea și progresele medicale au crescut speranța de viață, de la 64,6 ani, la începutul anilor 1990, la 72,6 ani, în 2019. Între timp, ratele de fertilitate au scăzut, având ca rezultat îmbătrânirea populației.
Fenomenul este mai pronunțat în țările mai bogate, având un impact major asupra echilibrului financiar și al serviciilor de sănătate. De exemplu, populația activă, comparativ cu populația generală, este în scădere, cu alte cuvinte, persoanele capabile de muncă vor fi din ce în ce mai puține, iar pensionarii - tot mai mulți. Prin urmare, există o problemă a ocupării forței de muncă, dar și a drepturilor sociale care trebuie garantate. Pe măsură ce trăim mai mult, nevoia de asistență și costurile de sănătate cresc odată cu înaintarea în vârstă.
Pe de altă parte, creșterea populației este însoțită de migrarea acesteia în zonele urbane. ONU prevede că, până în 2050, două treimi din populația lumii va locui în mediul urban. Prin urmare, va exista o depopulare a zonelor rurale, ceea ce ar putea exacerba conflictele sociale. Printre altele, apare problema dreptului la locuință și la serviciile necesare pentru a asigura o viață confortabilă într-un context urban.
Nu în ultimul rând, se pune problema mediului. O populație în creștere tinde să consume din ce în ce mai mult. Nu este vorba doar de volum, ci și de compoziția consumului, în special de energie și alimente. Prin îmbunătățirea condițiilor de viață, statele în curs de dezvoltare (care cunosc o creștere substanțială a populației) cresc și cererea de energie și își extind cerința de alimente (cum ar fi carnea) a căror producție necesită emisii mai mari. Sunt doar câteva dintre numeroasele provocări pe care le aduce cu sine creșterea populației.
Populația mondială crește în ritm rapid
Populația lumii crește cu aproximativ 83 de milioane de oameni în fiecare an. Dacă se menține acest ritm de creștere, până în 2050, populația lumii va fi de aproximativ 10 miliarde de oameni.
* Timp de o jumătate de secol, China a fost cea mai populată țară din lume. Acest lucru se va schimba, deoarece se așteaptă ca India să depășească China, până în 2022. În plus, SUA își vor pierde locul al treilea în fața Nigeriei, țară care, în prezent, cunoaște cea mai rapidă creștere a populației. Până în 2050, populația ei se va dubla, de la 195 milioane la aproximativ 410 milioane.
* Nouă țări vor reprezenta jumătate din creșterea populației.
Pe măsură ce lumea se apropie de 10 miliarde de oameni, unele națiuni vor juca un rol mai mare în acest proces. India, Nigeria, Republica Democrată Congo, Pakistan, Etiopia, Tanzania, SUA, Uganda și Indonezia vor contribui la cea mai mare creștere a populației până în 2050.
* Populația africană crește, în timp ce numărul europenilor este în scădere. Mulțimea de tineri care trăiesc în prezent în Africa va face diferența substanțială. Numărul celor care vor ajunge la maturitate, în următorii ani, indică faptul că, până în 2050, Africa va cunoaște cea mai semnificativă creștere a populației. Europa va experimenta contrariul. Toate țările europene se confruntă cu o rată de fertilitate sub ceea ce este necesar pentru a menține nivelul actual al populației, ceea ce înseamnă că nu se nasc suficienți copii care să înlocuiască generațiile anterioare. Se preconizează că, din acest punct de vedere, țările europene “se vor micșora”, dacă nu s-au și micșorat deja.
* Monaco are, în prezent, cea mai densă populație din lume. Deși orașul-stat independent Monaco este al doilea cel mai mic stat suveran din lume, populația sa este departe de a fi mică. Deși acoperă doar 2,02 kilometri pătrați, are o populație de 38.897 locuitori (aproximativ 26.105 persoane/kmp).
* Fertilitatea generală este în scădere. Rata globală a natalității a scăzut din 1960 și se preconizează că va scădea în continuare, în următoarele decenii. Aceasta diferă, însă: de exemplu, Africa înregistrează aproximativ cinci nașteri/ femeie, în timp ce Europa - mai puțin de două.
5% din populația lumii trăiește în sărăcie
* “Milenialii” (cei născuți între 1981 și 1997) reprezintă peste un sfert (27%) din populația lumii.
De fapt, aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume fac parte din această generație.
* Pe baza celor mai recente estimări ale ONU, duminică, 11 iulie, populația Europei era de 748,1 milioane de locuitori, ceea ce reprezintă aproape 10% din totalul populației mondiale. Europa (22,1 milioane de kilometri pătrați) ocupă locul al treilea dintre continentele lumii, în ce privește numărul locuitorilor, cu o densitate de 24 locuitori/km2). Vârsta medie în Europa este de 42,5 ani, aproape trei sferturi locuind în mediul urban. Țara cu cea mai mare populație din UE este Germania (peste 83 de milioane de locuitori), iar țara cu cea mai mică populație este Malta (514,6 mii locuitori).
România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene, din punct de vedere al populației
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, în România, populația după domiciliu era de 22, 089 milioane de locuitori, majoritară fiind populația feminină (51,1% ). Se remarcă, totodată, adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică, prin reducerea populației tinere (de 0-14 ani) cu 10,9 mii persoane și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste), cu 65,4 mii de persoane. În mediul urban locuiesc peste 10 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populația rezidentă a țării. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,5% din populația totală a zonei. Scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii considerați răspunzători de scăderea fertilității și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă. Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane, comparativ cu 3,49 milioane în prezent (în anul școlar 2020/2021). Eurostat estimează că populația rezidentă vârstnică (de 65 ani și peste) a României va ajunge, până în anul 2030, la 3,88 milioane persoane, și în anul 2060 la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020. Conform EUROSTAT, România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene, din punct de vedere al populației rezidente, la 1 ianuarie 2020.
* Cele mai populate orașe din lume (milioane de locuitori): Tokyo (37,4); New Delhi (29,4); Shanghai ( 26,3); Sao Paulo (21,8); Mexico City (21,7); Cairo (20,5); Dhaka (20,3); Mumbai (20,2); Beijing (20,1); Osaka (19,2).
* Dintre orașele europene, Istanbul este cel mai populat, cu peste 14,5 milioane de locuitori. Urmează Moscova (peste 12 milioane) și Paris (11 milioane, inclusiv zona de metrou Paris). Aceste orașe sunt, desigur, semnificative din punct de vedere cultural și primesc milioane de turiști în fiecare an.
* Există, de asemenea, unele orașe relativ mici, cu importantă reputație culturală, istorică sau politică: Sarajevo (314.000 de locuitori), Edinburgh (502.000) și Veneția (631.000), demonstrând că orașele mici pot fi extrem de semnificative, indiferent de mărimea populației lor.
* Cele mai vechi orașe din lume, locuite și în zilele noastre. Cele mai vechi civilizații din lume datează de mii de ani și sunt unele dintre minunile lumii de astăzi. Cele mai vechi unsprezece orașe din lume, încă locuite, sunt: Damasc, Siria (10.000 î.e.n.); Ierihon, Cisiordania (9.000 î.e.n.); Plovdiv, Bulgaria (7.000 î.e.n.); Susa, Iran (7.000 î.e.n.); Faiyum, Egipt (5.200 î.e.n.); Alep, Siria (5.000 î.e.n.); Byblos, Liban (5.000 î.e.n.); Atena, Grecia, (5.000 î.e.n.); Argos, Grecia (5.000 î.e.n.); Beirut, Liban (5.000 î.e.n.); Sidon, Liban (4.000 î.e.n.).
Se crede că Damasc este cel mai vechi oraș din lume, încă locuit. Săpăturile de la Tell Ramad, de la marginea orașului, au oferit indicații ale locuitorilor încă din 10.000 î.Hr. Astăzi, orașul găzduiește aproximativ 2,5 milioane de oameni și a fost numit Capitala Arabă a Culturii în 2008.
(surse - worldometers.info, one.org.us, worldpopulationreview.com, am.pictet/it/blog, un.org; foto-romanialibera.ro, agerpres.ro, revistacariere.ro)
