BASARABIA, ÎNTRE SOVIETIZARE ȘI PĂSTRAREA IDENTITĂȚII NAȚIONALE (IV)

1964 - Apariția în Editura Academiei Române a cărții Karl Marx, Însemnări despre Români, a fost un eveniment politic de mare densitate; pentru prima oară de când comuniștii Români și bolșevicii Ruși controlau România, apărea o carte, ba chiar scrisă de Patronul Comuniștilor, carte care vorbea deschis de ocuparea Teritoriilor Românești de Răsărit, de către Ruși, vorbea despre apartenența Basarabiei la România.

1964 - Hrușciov este iritat de convorbirile dintre liderii Români și Chinezi, cu privire la apartenența Basarabiei la România.

12 Aprilie 1964 - “Declarația de Independență” a României față de URSS și față de Lagărul Comunist a dat curaj elitei Românești de pe ambele maluri ale Prutului în acțiunea de eliberare a Basarabiei și de re-unire cu România.

Octombrie 1965, la Congresul Scriitorilor din Basarabia, un grup de scriitori - Mihai Cimpoi, Ion Druță, Gh. Malarciuc- au pledat pentru revenirea la alfabetul Românesc-Latin.

În August 1975, Nicolae Ceaușescu a vizitat Basarabia, iar în decembrie 1976 Ivan I. Bodiul, șeful Partidului Comunist de la Chișinău, a vizitat România.

În Martie 1985 vine la putere în URSS Mihail Gorbaciov, care, constrâns de criza comunismului, a inițiat reforme importante (perestroica). În noul context, mișcarea de eliberare națională dispune de condiții mult mai avantajoase.

În anii perestroicii gorbacioviste (1985-1989) și după căderea comunismului (1989), în condițiile creșterii tendințelor de re-unire cu România a Basarabenilor, URSS, apoi Rusia, au folosit și țin sub ocupație teritoriul de la Est de Nistru pentru a bloca procesul de eliminare a urmărilor Pactului Ribbentrop-Molotov, care au afectat grav România.

1986 - la Chișinău este editată antologia Mama, graiul!, alcătuită de Grigore Vieru.

16 Mai 1986 - Congresul al VI-lea al Scriitorilor din RSSM îl alege pe Nicolae Dabija redactor-șef al săptămânalului Literatură și Artă, care, de la tirajul de 2.000 de exemplare în 1986, ajunge la 280.000 de exemplare în 1989-1990.

4 Septembrie 1986 - Scriitorul Român - Bucovinean Ion Druță a publicat nuvela Toiagul păstoriei în Revista Literatură și Artă, condusă de Nicolae Dabija; a fost prima lucrare despre deportări publicată în URSS și a ajutat mult Mișcarea de Eliberare Națională a Românilor Basarabeni.

1987 - Cartea de istorie “România după Marea Unire”, a lui Mircea Mușat și Ion Ardeleanu, apărută la București, 1988, a conferit spații generoase problemei Basarabiei.

22 Septembrie 1987, Partidul Comunist de la Chișinău a adoptat o Hotărâre “cu privire la neajunsurile grave în activitatea săptămânalului «Literatură și Art㻓, pentru că Revista, condusă de Nicolae Dabija, devenise un stindard al eliberării de sub Ruși, pentru că publicase articole, creații literare anti-comuniste și anti-sovietice, proclamase că Basarabenii vorbesc Românește. N. Dabija a fost învinuit de naționalism, antisovietic, proromânism etc.

27 Mai 1988 - Adunarea Generală a Uniunii Scriitorilor a dat, în unanimitate, vot de neîncredere conducerii RSS Moldova.

3 Iunie 1988 - constituirea Mișcării Democratice pentru Restructurare, viitorul Front Popular.

La 3 Iunie 1988 - scriitori și intelectuali Basarabi se constituie într-un Grup pentru susținerea reformelor lui Gorbaciov. Grupul a acționat pentru oficializarea Limbii Române, a grafiei latine, drepturi politice, descentralizare etc.

10 Iunie 1988: Revista Literatură și Artă publică un vot de blam la adresa Comitetului Central al Partidului Comunist, caz unic în toată lumea comunistă și în istoria de peste 70 de ani a Statului Sovietic.

Iunie 1988 - PCUS și KGB-ul de la Moscova cer Conducerii Partidului Comunist de la Chișinău să acționeze pentru eliminarea din Conducerea Frontului Popular a scriitorilor militanți Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, iar înlocuirea lor să fie cu... Iurie Roșca și cu alte persoane (Ilie Bratu, Florin Cârlan etc.), ce s-au dovedit, ulterior, a fi Români renegați...

6 Iulie 1988 - Partidul Comunist a constituit o Comisie Interdepartamentală pentru Studierea Istoriei și a Problemelor Dezvoltării “Limbii Moldovenești”. Comisia a jucat un rol pozitiv, confruntarea dintre renegații comuniști și militanții patrioți dând bune roade, treptat.

31 Octombrie 1988 - în condițiile perestroicăi, Consfătuirea Savanților Romaniști din URSS, de la Chișinău, adoptă o Rezoluție care recomandă: “Recunoașterea unității limbilor care funcționează în R. Moldova și în România” și “Revenirea la sistemul grafic latin”.

1988: Revista Literatură și Artă a publicat poemul lui Grigore Vieru, Limba noastră cea Română. Primul Secretar al Partidului, S. Grossu, l-a etichetat atunci pe marele poet ca fiind “trădător al mamei care l-a născut”!

1986-89, poetul și omul politic Ioan Alexandru realizează și publică la București o celebră Antologie a Poeților din RSS Moldovenească - cu titlul: Constelația Lirei.

2 Februarie 1989 - Revista Literatură și Artă publică un articol, semnat de Nicolae Lupan, care îndemna curajos pe Românii - Basarabeni să ceară “libertăți democratice depline, dreptul la pluralitate politică,... alegeri libere, dreptul națiunilor la autodeterminare,... dreptul cetățenilor de a părăsi Țara...”.

Martie 1989 - Un moment crucial care a oferit liderilor Mișcării de Eliberare Națională posibilitatea afirmării ca elite alternative l-au reprezentat alegerile pentru Congresul Deputaților Poporului din URSS. Au fost deputați: G. Vieru, I. Hadârcă, E. Doga, D. Matcovshi, M. Cimpoi, I. Druță, L. Lari, N. Dabija etc.

18 Aprilie 1989 - Revista Literatură și Artă a prezentat Conducerii Partidului Comunist, prin redactorul șef Nicolae Dabija, circa 700.000 de semnături întru susținerea Limbii Române și a Alfabetului Latin.

17 Mai 1989, poetul militant Dumitru Matchavschi a fost victima unui suspect și grav accident rutier din care a supraviețuit ca prin minune.

20 Mai 1989 - crearea Frontului Popular din Moldova.

1 Iunie 1989 - Corneliu Coposu trimite în străinătate și se publică în ziarele Românești din exil, Apelul său ce cheamă la ajutorarea celor “peste patru milioane de Români, care prelungesc peste hotarele convenționale, în soluție de continuitate, frontierele etnice ale neamului nostru. Gândurile noastre, pline de dragoste și duioșie, se îndreaptă spre acești frați, de-o limbă și de o lege cu noi, spre zbuciumul lor impresionant, spre neostenita lor putere de luptă, spre superba lor năzuință de a-și apăra comorile spirituale, tradițiile, limba și ființa națională, dar și fericirea viitoare a celor de mai apoi. Conștiința unității naționale Românești este o realitate înălțătoare dincolo de Prut”.

15 Iunie 1989 - Revista Literatura și Arta apare cu litere latine, cu aproape trei luni mai devreme de adoptarea alfabetului latin de Parlamentul de la Chișinău. Ca urmare a acestui Act temerar și strălucit pe calea eliberării Basarabiei, Redactorul-șef Nicolae Dabija a fost atacat și hărțuit de Conducerea Partidului Comunist, de Procuratură. Dar tirajul publicației a crescut imediat de la 2.000 de exemplare în 1986, la 260.000 în 1989. Revista Literatură și Artă a jucat mereu, și astăzi, 2021, de asemenea, un rol determinant în afirmarea adevărului și dreptății în eliberarea Românilor din Basarabia, de sub opresiunea și ocupația Rusească.

2 August 1989 - Declarația FPM cu privire la Pactul Ribbentrop-Molotov.

27 August 1989 - Frontul Popular, reprezentând interesele populației Românești majoritare, a organizat un miting istoric: Marea Adunare Națională, la care au participat 800.000 de oameni, a aprobat adoptarea Legii Limbii Române cu alfabetul latin drept Limbă de Stat, recunoașterea Tricolorului și a Imnului României ca simboluri naționale; condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, cât și dreptul de părăsire a URSS-ului.

Documentul final - Despre statalitate, suveranitate și dreptul la viitor - a fost elaborat pe principiul refacerii unității tuturor Românilor de pe întreg teritoriul istoric; a prefigurat Declarația de Independență a Basarabiei din 27 august 1991.

31 August 1989 - adoptarea Legilor de utilizare a limbilor (Limba Română - Limbă de Stat) cu majoritate de voturi (297 pro, 43 împotrivă, 1 - abținere); se revine oficial și la grafia latină.

Toamna lui 1989 - La București au sosit, din Basarabia, prin diligentele scriitorilor Ioan Alexandru și Mihai Ungheanu, casete cu filmările de la demonstrațiile din Basarabia; acestea, în special, Marea Adunare Națională din 27 August 1989, au fost vizionate de zeci de bucureșteni, printre ei viitori participanți la Revoluția din Decembrie 1989 și la relansarea în viața politică a Partidului Național Țărănesc, devenit PNȚCD.

7 Noiembrie 1989, Românii Basarabeni au blocat parada închinată revoluției bolșevice și recitau-cântau poeme din Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, în timp ce erau bătuți de milițienii Ruși, care, apoi, au fost nevoiți să cedeze în fața Cântecului.

13 Noiembrie 1989 - în ședința Comitetului Politic Executiv al PCR, Nicolae Ceaușescu se referă direct la Basarabia, ca la un teritoriu Românesc ocupat de Sovietici. Vorbind de urmările Pactului Ribbentrop-Molotov, afirmă că trebuie să se soluționeze problema Basarabiei și Nordului Bucovinei. Ceaușescu a spus atunci că presa ar trebui să publice informații despre evenimentele de la Chișinău. Straniu: în 1989 se oprise intrarea în România a Revistei Literatură și Artă, spre a nu fi influențată populația de demonstrațiile creștine și naționale din Basarabia.

24 Decembrie 1989, URSS declară nul și neavenit ab initio Pactul Molotov-Ribbentrop. Și alte state condamnă acest Pact Comunisto-Nazist: Lituania, Finlanda, R. Moldova, România, precum și Ucraina, succesoare parțială a URSS.

Din păcate, singură, România a rămas cu teritoriile răpite ca urmare a Pactului și este încă în situația decisă de cei doi mari tirani ai Secolului XX.

1989, Recensământul: din totalul de 4,3 milioane de locuitori, 64,5 erau Români; ceilalți erau: Ucraineni: 13,8%; Ruși: 13,0%; Găgăuzi: 3,5%; Bulgari: 2,0%; Evrei: 1,5%.

15 Ianuarie 1990, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija devin Membri de Onoare ai Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, condus de Corneliu Coposu, Ioan Alexandru, Ion Puiu, Ion Diaconescu, Ioan Bărbuș, Iftene Pop, Liviu Petrina.

25 Februarie - 10 Martie 1990 alegeri pentru Primul Parlament al R. Moldova, Frontul Popular obținând 27% din mandate.

Iarna lui 1990 - Delegația R. Moldova din Parlamentul URSS, împreună cu președintele Mircea Snegur, au părăsit Sala Congreselor, în semn de protest față de acțiunile Moscovei care stimula separatismul Găgăuz și Transnistrian.

6 Mai 1990 - primul Pod de Flori, inițiator și organizator Gheorghe Gavrilă Copil; un milion de Români, trecând Prutul, au re-Unit Țara în stil Românesc, dar Iliescu-Roman și slujitorul lor Victor Crăciun au boicotat Re-Unirea...

Mai 1990 - Primul Congres al Societății “Limba Noastră cea Română”. Președinte al Societății “Limba Noastră cea Română” e ales Nicolae Dabija;

30 Mai 1990: Parlamentul de la Chișinău a fost primul din lume care a recunoscut independența Lituaniei.

23 Iunie 1990 - adoptarea Declarației de Suveranitate.

7 Iulie 1990: Georgia a recunoscut, în avans, Independența Moldovei, la solicitarea delegației Basarabene, din Parlamentul URSS.

1990-1992 - Războiul Moldo-Rus pentru Independență nu a fost un conflict intern, între o parte a R. Moldova și altă parte a ei, ci a fost un război între Rusia și R. Moldova, aflată pe calea Suveranității, Independenței și Re-Unirii cu România. Obiectivul Rusiei în acest conflict armat a fost și să detașeze o bucată din teritoriul R. Moldova, pentru a-și putea permanentiza staționarea armatei Ruse în spatele Ucrainei.

9 Februarie 1991 - consilierul lui Iliescu transmite un mesaj lui Gorbaciov: documentul este o probă clară despre modul în care Regimul Iliescu-Roman-Brucan a trădat Basarabia. Procesul de re-unire a Basarabiei cu România a întâmpinat mereu dificultăți create de Moscova prin intrigi care au implicat diverși oameni politici de la Chișinău și București; PNȚCD, la 15 aprilie 2011, a cerut Procuraturii de la București să se sesizeze în legătură cu actul de trădare națională comis de Ion Iliescu, pe când era președinte al României - februarie 1991.

(Va urma)

Documentar alcătuit de Partidul Corectei Guvernări, urmaș al Partidului Național Român.

S-au utilizat documente publice ale acestui Partid și ale PNȚCD-ului, cărți de drept internațional, istorie și memorii, scrise, în principal, de Iftene Pop, Nicolae Dabija, Florin Constantiniu, Octavian Țâcu, Valeriu Dulgheru, Mircea Păcurariu etc.

Editor Liviu Petrina

Editura Maritain

Lasă un comentariu