Lumea din zilele noastre este încercată de prea multă boală și suferință, fenomene provocate, în cele mai frecvente cazuri, de stres, de renunțarea la o viață normală și la un regim alimentar tradițional, sănătos. În multe situații, medicina modernă nu poate face față bolilor, iar pacienții deznădăjduiți fac apel la remedii naturiste, considerate, de majoritatea medicilor, doar un adjuvant. În lumea satului românesc existau femei în vârstă, capabile să vindece boli prin descântec și leacuri din buruieni culese numai în anumite perioade.
Mai existau situații când preoții diagnosticau anumite afecțiuni, mai ales sufletești, și deschideau Cartea - “Psaltirea”, “Biblia” sau “Molitfelnicul” - practică interzisă de Biserică și catalogată vrăjitorie, dar, oarecum, tolerată, pentru că preoții care se ocupau cu așa ceva dobândeau o mare faimă în rândul credincioșilor. Molitfelnicul este o carte liturgică pentru activitatea preoțească și cuprinde numeroase rugăciuni și rânduieli pentru situații diferite, de la durerile de dinți și insomnii, până la tulburări de duhuri rele și farmece. Toate terapiile prin rugăciune, practicate în Biserica Ortodoxă, Greco-Catolică, Romano-Catolică, chiar și de Bisericile neoprotestante sunt binevenite, dacă există credință. Dincolo de aceste aspecte, Maslul este considerat ca fiind, prin excelență, rânduiala vindecării de orice boală este cuprins un credincios. Taina Sfântului Maslu este slujba prin care Biserica se roagă pentru cei bolnavi: “De este cineva bolnav, să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu undelemn în numele Domnului. Și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și-l va ridica pe el Domnul, iar de va fi făcut păcate se vor ierta lui.” (Iac.5,15) Prin aceste cuvinte ale Sfântului Apostol Iacob, înțelegem că vindecarea bolnavului constă în credința sa în Dumnezeu, unită cu rugăciunea preoților și chiar faptul că bolnavul cheamă preoții să se roage pentru el implică credința lui în lucrarea lui Dumnezeu, “Doctorul sufletelor și al trupurilor”, cu scopul de a-l vindeca sufletește și trupește și întări pe om.
Să-mi fie cu iertare, dacă reamintesc cititorilor ziarului “Cuvântul liber” câteva noțiuni elementare despre această taină, oficiată în Bisericile creștine, într-o perioadă critică, când suntem atenționați despre un posibil nou val, cu o variantă agresivă, a virusului ucigaș.
Slujba Tainei Sfântului Maslu se oficiază în Biserică sau în casa bolnavului, de șapte preoți, închipuind cele șapte daruri ale Duhului Sfânt. De șapte ori s-a rugat proorocul Ilie pe muntele Carmel, până când Dumnezeu a dat ploaie pământului ars (III Regi 18, 42 -45). La strictă nevoie, pot sluji trei preoți, în caz deosebit doi. Un singur preot nu poate oficia Taina Sfântului Maslu, care se poate săvârși oricând este nevoie, mai ales în zilele de post. Bolnavii pentru care se oficiază această slujbă trebuie mai întâi să se spovedească, pentru ca să li se dea, prin Sfântul Maslu, curățenia sufletească, iertarea păcatelor și tămăduirea sufletului. Se poate face și pentru cei sănătoși, chiar de mai multe ori într-un an.
Slujba se face înaintea unei mese pe care se pune Sfânta Evanghelie, șapte lumânări, un vas cu grâu sau făină, unul cu untdelemn și șapte bețișoare de busuioc înfășurate cu vată, cu care se vor unge bolnavii. Preoții vor rosti de șapte ori rugăciuni pentru sfințirea undelemnului. Apoi se vor citi cele șapte Apostole și Evanghelii, urmate fiecare de ectenia întreită și de o rugăciune pentru sfințirea undelemnului și pentru tămăduirea bolnavului. De șapte ori bolnavul se va unge cu undelemnul sfințit, rostindu-se de fiecare dată rugăciunea: “Părinte sfinte, Doctorul sufletelor și al trupurilor tămăduiește și pe robul tău acesta (numele) de neputința trupească și sufletească ce l-a cuprins ” Undelemnul sfințit are puterea de a tămădui trupul , a izgoni bolile și vindecarea rănilor, a curăți întinăciunea păcatului, a împărtăși mila și îndurarea lui Dumnezeu. Undelemnul și făina trebuie să fie păstrate cu cinste, în loc ales, undelemnul se pune în candelă să ardă; din făină se face o turtă care se dă bolnavilor.
În paralel cu mersul la doctor, mulți oameni de la sat sau din orașe, de multe ori, apelează în continuare la rugăciuni. În municipiul Târgu-Mureș, dar și în orașele din județ, există angajați în spitalele de sat, preoți și pastori de la toate confesiunile religioase recunoscute de stat, care sunt la dispoziția bolnavilor, colaborând cu medicii și personalul medical.
O altă practică pentru tămăduirea bolnavilor prin rugăciune este exorcizarea. Învățătura Bisericii Răsăritene spune că orice preot are puterea, odată ce este hirotonisit. În tradiția catolică, exorciștii sunt organizați într-un ordin aparte, fiind specializați pentru asta. În practica Bisericii Ortodoxe , potrivit tradiției și învățăturilor neoficiale, exorcizarea o practică, cu precădere, preoții mai în vârstă, considerându-se necesare experiența și dobândirea unei trăiri spirituale pentru a intra în luptă cu demonii. De cele mai multe ori, exorcizările se desfășoară la mănăstiri, de ieromonahi pregătiți, la care fac apel credincioși de alte confesiuni sau naționalități. De pildă, printre maghiari există o întreagă mitologie despre preotul român și puterea lui de a exorciza, de a blestema și vindeca. Preoții ortodocși, erau, deopotrivă, temuți, respectați și disprețuiți pentru că reprezentau o zonă gri și stranie, într-o lume care se vrea modernă și rațională. De regulă, preoții care practică exorcizarea sunt predispuși la diverse acuzații și scenarii, de cele mai multe ori nefondate. Acest subiect îl voi aborda după o documentare mai riguroasă, cu acceptul preoților victime ale unor scenarii de denigrare și acuzații nefondate...
Cert este că preotul ortodox, greco-catolic sau un pastor de altă confesiune este perceput ca un vindecător prin rugăciuni și slujbe, un intermediar al puterii divine, reprezentant al sacrului instituționalizat - Biserica, legitimă, în opoziție cu reprezentanții maleficului - vrăjitoarele și duhurile rele. Preotului i se atribuie puterea de tămăduire, binecuvântare și dezlegare de blestem.
