SFÂNTUL ILIE - TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII

Distribuie pe:

În fiecare an, în ziua de 20 iulie, creștinii ortodocși prăznuiesc marea sărbătoare a Sfântului Prooroc Ilie.

Sfântul Ilie este cunoscut ca ocrotitor al recoltelor și aducător de ploi, de asemenea poate arunca grindină sau provoca fulgere și tunete. Tot el alungă canicula și seceta de pe ogoare și răcorește pământul.

Cunoscut în credința ortodoxă ca fiind un Sfânt drept, corect, bun la suflet, acesta a fost ispitit de diavol pentru a-și ucide părinții. Căindu-se, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu puterea de a lupta împotriva lor. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile și dăruindu-i un car tras de cai albi, l-a făcut puternic și biruitor în fața acestora.

Când tună și fulgeră, Sfântul Ilie pleacă la vânătoare de demoni. Fulgerele sale cad pe pământ, dărâmă copaci și incendiază acoperișurile caselor. Se spune că, acolo unde lovește fulgerul, este ascuns un demon și Sfântul îi vine de hac. Tunetul este provocat de roțile carului și de viteza cu care trăsura sa aleargă.

Tradiția ne spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână și dintr-un picior.

De Sfântul Ilie, tradiția ne relatează că se mănâncă primele roade ale verii, nuci și mere, al căror consum este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor și pentru a nu primejdia recoltele.

De Sfântul Ilie, femeile de la sate culeg busuioc și îl duc la Biserică, așezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete pe care le dau de pomană pentru sufletul copilașilor morți devreme. De asemenea, se pot împarți fructe, apă, flori de câmp și alte bucate.

Printre superstițiile care dăinuie de Sfântul Ilie, putem aminti:

* purtarea ramurilor de salcie pentru a-i feri pe oameni de trăznete;

* în ziua de Sfântul Ilie oamenii nu lucrează, pentru a nu-l mânia pe acesta și a nu-l face să arunce fulgere asupra lor și grindină și prăpăd asupra recoltelor;

* oamenii nu trebuie să plece la drum, pentru a nu fi loviți de fulgere;

* tot în această zi, vrăjitoarele culeg plantele cu ajutorul cărora fac farmece;

* oamenii trebuie să își facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu, știute fiind puterile nemărginite ale Crucii Sfinte în lupta cu diavolul;

* dacă va ploua în această zi, pomii își vor strica roadele și recolta va fi săracă;

* plantele medicinale, de leac, au puteri mai mari dacă sunt culese în această zi;

* fetele tinere, nemăritate, își pot visa alesul de Sfântul Ilie.

De ziua Sfântului Ilie se organizează bâlciuri și târguri, în diferite părți ale țării:

* la Muzeul Țăranului Român, meșteri populari de pretutindeni își prezintă produsele și îndeletnicirile meșteșugărești;

* în Alba, pe Muntele Găina, se organizează târgul de fete;

* la Polovragi se organizează, anual, la această dată, un târg, cu spectacol folcloric, cu voie bună și bucurie, la care participă toți sătenii și oamenii veniți din alte colțuri ale țării.

În această zi sfântă, oamenii se pot ruga Sfântului Ilie pentru sănătate, pentru pace sufletească, pentru ajutor. Este un moment al rugăciunii și al întoarcerii către Dumnezeu și credința poporului nostru creștin ortodox

Totodată, ziua Sfântului Ilie este și un motiv de sărbătoare pentru români, deoarece, mai mult de 100.000 de oameni își serbează onomastica. (tradiții și superstiții.ro). (A.D.)

Lasă un comentariu