Ştefan J. Fay este un cunoscut scriitor român (n. 2 iul. 1919, Seuca, jud. Mureş - d. 26 iun. 2009, Nisa, Franţa). Fiul lui Joseph de Fay şi al Gabrielei (n. Kemény), prin ambii părinţi scriitorul are o ascendenţă ilustră. Consemnată în documente ungureşti, încă la 1128, familia Fay a dat, de-a lungul secolelor, vestiţi militari, ambasadori (la ÎnaltaPoartă şi la Veneţia), guvernatori, scriitori, pictori sau muzicieni, precum Fay András (1786-1864), clasic al literaturii maghiare sau - tot un Fay Andras (+1911), fabulist şi scriitor în esperanto - bunicul scriitorului nostru. Tatăl lui Ştefan J. Fay, doctor în drept internaţional, specialist în istorie
şi poliglot, a fost deputat al secuilor în Parlamentul României Mari (discursurile sale au fost elogiate de Nicolae Iorga), prieten politic cu Octavian şi Eugen Goga, Octavian C. Tăslăuanu ş. a., a devenit ulterior prim-secretar al LegaţieiRomâniei la Tokyo şi Bruxelles (unde a murit în condiţii până azi neelucidate). Mama sa cobora din viţa lui Ioan Kemény, generalul şi principele căruia scriitorul i-a dedicat volumul Cronologia lui Ioan Kemény (2002). Să mai notăm că Ştefan J. Fay a fost căsătorit cu Voica Bogdan, descendenta mai multor familii domnitoare din Moldova - Bogdan, Cantemir, Sturza - şi strănepoată a lui Grigore Ghica, ultimul domn al Moldovei. Între 1946-1948, cei doi soţi au locuit în castelul de la Bichiş (aici s-a născut fiica lor, Maraca, stabilită în prezent în SUA, al doilea copil după Ştefan de Fay, actualmente Consul Onorific al României la Nisa), castel care li s-a confiscat, viitorului scriitor fixându-i-se domiciliu forţat la Alba Iulia.
Ştefan J. Fay este cunoscut cititorilor mai ales prin capodopera sa indiscutabilă, romanul Moartea baroanei (ediţie restrânsă, 1988, ediţie integrală, 1994), un excepţional roman istoric, politic, militar şi diplomatic, un roman al luptelor religioase din Transilvania (temă mai puţin tratată în literatura română). Iniţial, romanul s-a numit Nandra, dar cartea s-a pierdut în timpul evenimentelor tulburi, prin care a trecut întreaga familie, în 1948. În afara acestui roman, autorul a mai publicat, sub pseudonimul Ştefan Andrei: Noul oraş (roman, 1952), Spre şantier (roman, 1953), Împreună (povestiri, 1953), Pe drumuri craiovene (reportaje, 1954), Pe Şoseaua Basarab (reportaje, 1955), Minerii din Valea Jiului (reportaje, 1955), Fata plutaşului (roman, 1956).
Începând din 1956, autorul va semna cu numele său adevărat, publicând: Acea noapte, acea zi de iarnă '33 , Editura Albatros, Bucureşti, 1973; La cina din nouă sute şapte, Editura Albatros, Bucureşti, 1977; Caietele locotenentului Florian (roman, 1983); Moartea Baroanei, roman, Editura Albatros, Bucureşti, 1988 (ediţia a II-a, text integral. Postfaţa de Irina Petraş, Editura Didactica şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1994; Sokrateion sau marturie despre om, Humanitas, Bucureşti, 1991; Sokrateion. Marturie despre Mircea Vulcanescu (ediţia a II-a, Humanitas, Bucureşti, 1998); Bal la castel, povestiri, Editura Continent, Sibiu, 1993 (ediţia a II-a, Editura Libra, Bucureşti, 2002; Caietele unui fiu risipitor, fragmente de jurnal, Humanitas, Bucureşti, 1994; Sub casca de aur a lui Mambrino, povestiri, Editura Libra, Bucureşti, 1997; Cronologia lui Ioan Kemény (Caietele unui roman care nu s-a scris), Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002; Ioan Kemény, Memorii. Scrierea vieţii sale. Ediţie şi prefaţă de Ştefan J. Fay. În româneşte, de Pap Francisk. Cuvânt înainte de acad. Camil Mureşanu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002; Epistolar. Correspondence / Bucureşti /Paris. Traducere şi prefaţa de Irina Petraş, Casa Carţii de Ştiinţa, Cluj-Napoca, 2005; Un mileniu în 51 de ani, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006; Rădăcinile răscoalelor ţărăneşti din România.
1907, schiţă istorică, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007; La cina răsculaţilor, Criterion Publishing, Bucureşti, 2008; De amicitia. Scrisori trimise de Ştefan J. Fay lui Ilie Rad (1988-2009).Volum omagial la împlinirea, de către Ştefan J. Fay, a vârstei de 90 de ani. Prefaţă de Irina Petraş, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2009.
Despre Ştefan J. Fay s-a scris o originală şi documentată lucrare: Doina Rad, Ştefan J. Fay sau Cercul care se închide. Monografie, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019, care va fi lansată la Nandra, în luna octombrie din acest an, odată cu monografia satului.
Episodul următor: Scriitori din comuna Bichiş: Horváth István (1909-1977)
