Consumul de alimente proaspete reduce nivelul de expunere la toxine, în timp ce ambalajele din material plastic și cutiile în care sunt împachetate alimentele introduc în hrana noastră cel puțin două substanțe chimice dăunătoare sănătății consumatorilor, a confirmat un studiu făcut de specialiști.
Chimicalele precum bisphenol A (BPA) și DEPH (o substanță din grupa ftalaților) sunt aditivi care cresc fluiditatea sau plasticitatea materialului la care se adaugă și care se găsesc în componența multor ambalaje. Ele pot perturba atât sistemele hormonale ale oamenilor, cât și pe cele ale animalelor, pot provoca tulburări ale dezvoltării și ale reproducerii, iar în cele mai grave cazuri pot favoriza apariția cancerului, a unor boli de inimă sau a unor tulburări neurologice.
Un studiu arată că, dacă timp de trei zile am consuma numai alimente proaspete, ar fi de ajuns pentru a reduce la jumătate nivelul acestor chimicale în organism.
“Ambalajele alimentare constituie principala sursă de expunere la BPA și DEHP. Important e faptul că studiul oferă oamenilor o alternativă. Decizia le aparține. Ei aleg dacă vor sau nu să se reducă nivelul toxinelor din corp”, a declarat Ruthann Rudel, chimist toxicolog de la Silent Spring Institute, S.U.A.
Pentru a demonstra că aceste substanțe sunt dăunătoare, Rudel și colegii săi au ales 20 de familii, alcătuite fiecare din doi adulți și doi copii, originare din zona Golfului San Francisco și care, consumând alimente congelate, erau expuși chimicalelor respective. Pe parcursul a opt zile de studiu, s-au luat mostre de urină de la fiecare participant pentru a putea urmări nivelul BPA și DEHP.
La început, familiile au mâncat alimentele lor obișnuite, după trei zile s-a consumat numai mâncare preparată special pentru ei, iar în final au revenit la dieta lor. În cele trei zile de la mijlocul studiului, majoritatea produselor alimentare au fost proaspete.
Printr-o hotărâre a Uniunii Europene s-a interzis utilizarea ambalajelor din material plastic: sticle pentru apă minerală, bere, băuturi răcoritoare, precum și cutii, pahare, tacâmuri, care vor trebui să se înlocuiască, într-un termen scurt, cu ambalaje din sticlă sau alte materiale netoxice pentru sănătatea oamenilor și a animalelor. Aceeași dispoziție se aplică recipientelor, cutiilor și foliilor din aluminiu. Tot mai multe produse alimentare se împachetează, iar băuturile se îmbuteliază în recipiente din sticlă și oțel inoxidabil. Testele făcute au arătat că, într-un interval destul de scurt, nivelul de BPA din corpurile oamenilor testați a scăzut, în medie, cu 66%, iar cel al DEHP, cu 55%, până la 95%.
Concluzia e că ne vom otrăvi mai puțin dacă se înlocuiesc ambalajele din plastic și aluminiu, care conțin BPA și DEHP, cu ambalarea produselor alimentare și băuturilor în recipiente din sticlă și oțel inoxidabil.
În unele țări au fost deja interzise ambalajele din plastic și aluminiu.
Cercetările se concentrează pe aplicațiile nanotehnologiei, în producția de ambalaj alimentar, câtorva dintre acestea li s-a permis, de către Comisia Europeană, intrarea pe piață, cum ar fi nitrura de titan în sticle de polietilentereftalat (PET). Din nanoparticule de celuloză (extrasă din plante și arbori), cercetătorii au dezvoltat membrane compozite biodegradabile. Conform studiilor, aceste pelicule bazate pe materiale biologice pot să prevină pătrunderea apei prin ambalaj, să protejeze alimentele proaspete împotriva contaminării bacteriene și chiar să le prelungească perioada de valabilitate. Aceasta înseamnă că biopeliculele ar putea fi utilizate în industria ambalajelor pentru produse alimentare, pentru a reduce cantitatea de deșeuri alimentare și bolile transmisibile prin alimente.
Cercetătorii lucrează și la obținerea de “ambalaje” inteligente care utilizează nanosenzori, în vederea monitorizării alimentelor. A fost concepută o gamă largă de detectori bazați pe nanoparticule, în vederea depistării de agenți contaminanți în produsele alimentare. Când un agent contaminant intră în contact cu nanoparticulele, între acestea și nanomaterial se produce o reacție care generează un semnal vizual ce indică faptul că alimentul este alterat, indicându-se consumatorului starea produsului alimentar.
