Cercetările arată că singurătatea și izolarea socială au repercusiuni nocive asupra sănătății mintale și fizice, precum și consecințe negative semnificative asupra coeziunii sociale și a încrederii la nivelul comunităților. Atât singurătatea, cât și izolarea socială sunt, prin urmare, din ce în ce mai recunoscute ca probleme critice de sănătate publică și trebuie abordate cu strategii eficiente de intervenție. De asemenea, pandemia COVID-19 a remodelat dramatic viețile și comportamentele sociale ale europenilor. Restricțiile de mobilitate și măsurile de distanțare socială, impuse pentru a limita răspândirea virusului, au suscitat discuții publice cu privire la efectele secundare ale acestor dispoziții. În special, mulți europeni se tem că singurătatea ar putea avea consecințe, mult după ce virusul va dispărea.
Un raport pe această temă, realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, a fost făcut public luni, 26 iulie, pe baza unui studiu realizat de Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă.
Potrivit documentului, unul din patru cetățeni ai UE se simte izolat, înregistrându-se o creștere de patru ori a sentimentului de singurătate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, comparativ cu anul 2016.
Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stării actuale a informațiilor privind singurătatea și izolarea socială în UE. Analiza bazată pe datele sondajului relevă o imagine de ansamblu a tendințelor recente ale nivelurilor auto-raportate și identifică trăsăturile socio-demografice și geografice predominante, asociate cu sentimentul de singurătate, înainte și în primele luni ale pandemiei COVID-19. Datele sondajului arată că pandemia a amplificat acest fenomen: proporția respondenților care s-au simțit singuri s-a dublat în urma pandemiei. În plus, tinerii adulți au fost loviți mai grav. Studiul analizează tendințele din rapoartele mass-media online despre singurătate și izolare socială, între ianuarie 2018 și ianuarie 2021.
În context, directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Henri P. Kluge, în discursul său de deschidere a summit-ului de la Atena privind sănătatea mintală (22 iulie) și-a început cuvântarea citându-l pe Hipocrate: “Kathe nossos ksekina apo tin psyche” - “Fiecare boală începe de la suflet”.
Părintele medicinei a fost primul care a conceput o abordare holistică a sănătății, evidențiind legătura importantă dintre trup și suflet. Această abordare a fost adoptată și de OMS, în 1948, când sănătatea a fost definită ca “o condiție de bunăstare fizică, mintală și socială completă, nu doar absența bolii sau a infirmității”.
Cu peste 1,2 milioane de decese înregistrate în regiunea europeană a OMS, cu numeroase mijloace de trai distruse, cu familii și comunități despărțite, separate și afaceri falimentate, COVID-19 ne-a zguduit pe toți. Această pandemie a ajuns să ne perturbe viața și sănătatea, atât fizică și mintală. “Psihicul” nostru - definit ca sufletul și mintea noastră -, sentimentele, emoțiile, gândurile, atitudinile și relațiile noastre cele mai profunde au fost lovite puternic, a afirmat Kluge. Acest “psihic”, pe care Hipocrate l-a făcut epicentrul bunăstării umane, este “centrul preocupărilor noastre: pentru psihicul a aproape 1 miliard de persoane care trăiesc în cele 53 de țări, de care suntem responsabili în calitate de OMS / Europa și pentru acțiunile necesare în vederea abordării impactului pandemiei asupra sistemelor de sănătate mintală și de furnizare a serviciilor, pentru a ne proteja psihic în vremurile dure ale acestei pandemii și să fim pregătiți pentru evenimente catastrofale similare în viitor”.
“Sunt evenimente care ne zdruncină din temelii, ne schimbă profund, la nivel individual și colectiv. Printre aceste schimbări se numără percepția generală a sănătății mintale - o chestiune care, în actualul context pandemic, a devenit o prioritate absolută, a subliniat directorul OMS/Europa: “Această pandemie oferă ocazia de a regândi serviciile, de a remedia fracturile din societate și lacunele care au fost amplificate. Aceasta este o oportunitate pe care nici o țară nu-și poate permite să o risipească”.
În cele 53 de state europene membre OMS, provocările legate de sănătatea mintală reprezintă cel mai important factor ce contribuie la stigmatizarea și discriminarea a milioane de oameni, în timp de reformele sistemelor sanitare “rămân mult prea lente și fragmentate, iar calitatea îngrijirii - adesea insuficientă”, a atras atenția Kluge.
Pentru a înțelege amploarea impactului COVID-19 asupra sănătății mintale, OMS / Europa a înființat un grup consultativ tehnic, compus din profesioniști și consilieri din întreaga regiune: “Multitudinea dovezilor și complexitatea recomandărilor stau la baza activității noastre de azi și de mâine. Sănătatea mintală și bunăstarea trebuie privite ca un drept fundamental al omului, ca o luptă în care, dacă reușim, toată lumea câștigă. Nu numai că atenuăm impactul COVID-19 - contribuim și la redresarea economică și la realizarea acoperirii universale a sănătății și a obiectivelor de dezvoltare durabilă”, a conchis directorul OMS pentru Europa, propunând participanților, la reuniunea de la Atena, adoptarea Declarației Summit-ului, care să prevadă măsuri concrete, coerente și unitare privind combaterea fenomenelor de ordin psihic generate de pandemie.
(surse - euro.who.int; publications.jrc.ec.europa.eu)
