Ideea dezvoltării acestui subiect mi-a venit în urma unor discuții pe care le-am avut pe această temă, în decurs de circa doi ani, cu mai multe persoane.
PRIMUL EXEMPLU
Prima discuție am avut-o cu primarul comunei Band, ing. Radu Mircea, un primar cu o bogată experiență profesională, politică și socială. Înainte de a fi primit pentru realizarea unui interviu, am privit lista afișată în holul Primăriei, cu persoanele beneficiare de ajutor social. Pe tabele se aflau 440 de nume. De la primarul comunei Band am aflat că populația comunei are o structură echilibrată, adică, câte o treime, români, maghiari și rromi. Desigur, acest primar a făcut multe pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale oamenilor în comună, dar, l-am întrebat la ce munci sunt obligați să presteze beneficiarii ajutorului social primit de la stat. Mi-a răspuns că nu-i obligă la muncă, pe motiv că legea care condiționează obținerea ajutorului social, prin prestarea unor munci în folosul comunității, prevede ca aceste munci să fie prestate în grupuri de câte 10 persoane, la care se alătură un șef de echipă, angajat al primăriei, care să coordoneze lucrările. Conform legii, ar trebui să angajeze 44 de persoane la primărie, care, practic, ar însemna să dubleze personalul din primărie pentru a avea șefi de echipe de lucru. Costurile ar fi mult prea mari. Așa este. Este o scăpare a legislativului, care nu a analizat problematica cu responsabilitate. Șef de echipă de lucru ar trebui desemnat, după anumite criterii, să fie unul dintre beneficiarii ajutorului social, iar inspectorul de specialitate din cadrul primăriei să facă doar recepția lucrărilor.
AL DOILEA EXEMPLU
Avusesem o discuție cu directorul unei companii care construia un segment de autostradă în județ. Așa după cum îmi stabilisem un obicei, înainte de a realiza interviul pe tema propusă, port o discuție premergătoare cu interlocutorul meu. Am aflat, astfel, lucruri mai puțin știute, despre greutățile cu care se confruntă constructorul. Cea mai gravă dintre toate este lipsa de personal calificat și necalificat. Fiind locuri de muncă în regim de șantier, salariile angajaților sunt mai mari decât cele uzuale. Cu toate acestea, spunea directorul, un muncitor calificat, care lucrează pe un utilaj, stă circa 6-7 luni, după care, pleacă în străinătate, unde este plătit de 2-3 ori mai mult. El nu-și poate permite să acorde salariile care se dau pentru aceeași muncă în Occident. În această idee, îl întrebasem pe director dacă a solicitat de la Primăria din Ungheni, din apropiere, angajarea de forță de muncă a celor înscriși pe listele ajutorului social. Mi-a răspuns că a fost la Primăria Ungheni, a discutat cu primarul, iar acesta i-a promis că va mobiliza oamenii. Drept urmare, în dimineața zilei următoare, pe platforma curții firmei de construcții s-au adunat circa 100 de persoane. Deoarece niciunul nu avea vreo calificare, li s-a propus prestarea unor munci necalificate. După discuțiile pe care le-a avut cu aceste persoane, care ar fi avut ocazia să semneze contracte și să muncească din acea zi, au rămas doar zece dintre ei. Salariul promis era salariul minim pe economie. La finalul zilei de lucru au rămas doar două persoane, care, au anunțat că nu vor mai veni în ziua următoare. Motivul invocat a fost că nu le convine. Dacă rămân la lucru, vor primi aceeași bani pe care-i primesc ei și familiile lor. Preferă să-și piardă vremea acasă, iar banii le vin.
AL TREILEA EXEMPLU
În timp, am avut mai multe discuții cu persoane de diferite profesii și vârste, care se arătau nemulțumite de faptul că prin taxele și impozitele plătite de oameni către primării, societatea, practic, duce în cârcă niște paraziți care refuză să muncească. În mod normal, plata ajutoarelor sociale, care se acordă, ar trebui făcute din plata muncilor prestate de ei, nu din fondul primăriilor, obligând populația la susținerea acestei categorii sociale.
DATE CONCRETE DESPRE JUDEȚUL MUREȘ PRIVIND AJUTOARELE SOCIALE ACORDATE
Conform celui mai recent raport, din luna noiembrie 2020, privind plățile efectuate prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, beneficiarilor de ajutoare sociale, pentru județul Mureș avem următoarele date: în județul Mureș, 1,01% din populație beneficiază de ajutoare sociale, la o populație de 589.072 locuitori, conform statisticii din 1 iulie 2020, al Direcției Județene de Statistică Mureș. În județ, la acea dată, au fost pe listele de plată 5.966 de beneficiari. Ne întrec doar județele Dolj, Bacău, Buzău, Vaslui, Galați, Teleorman, Suceava și Iași. Suntem pe locul 9 la nivel național. Cei mai mulți beneficiari ai ajutoarelor sociale din județ sunt în comunele: Band (458, reprezentând peste 7% din populația totală a comunei), Vânători (281), Mica (268), Bahnea (253), Petelea (182), Ceuașu de Câmpie (168), Târnăveni (159), Reghin (152), Ogra (146), Târgu-Mureș (135), Ungheni (130), Fărăgău (127), Ernei (117). La polul opus, cu cel mai mic număr de beneficiari de ajutoare sociale sunt comunele: Cozma (1), Lunca Bradului (3), Cucerdea (4), Corunca (6), Neaua (7), Bereni (8), Măgherani (8), Băla (9), Gălești (9), Papiu Ilarian (10), Rușii-Munți (11), Chiheru de Jos (12), Hodoșa (12), Livezeni (12), Șincai (12), Vețca (13), Iclănzel (14).
CÂȘTIGUL MEDIU PRIN ACORDAREA AJUTOARELOR SOCIALE
În luna noiembrie 2020, câștigul mediu prin acordarea ajutoarelor sociale a fost de 311,46 lei/lună/persoană și s-a achitat la nivel de județ, în total, 1.858.148 de lei pe lună. Cu aceste date, județul Mureș a fost clasat pe locul al 4-lea din țară, fiind depășit doar de județele Sălaj, Covasna și Brașov. Același Raport precizează că în județul Mureș au fost suspendate de la plata ajutorului social 458 de persoane, deoarece nu și-au îndeplinit norma de 22 ore de prestări de muncă într-o lună, ori că s-au angajat între timp într-un serviciu, sau nu au mai îndeplinit condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de ajutorul social.
