Ghețarii și calotele glaciare din două arhipelaguri din regiunile arctice ale Rusiei pierd o cantitate de apă topită care ar putea umple aproape cinci milioane de piscine olimpice în fiecare an, conform constatărilor unui studiu publicat în această săptămână, relatează Science Daily.
Datele satelitare sugerează că întreaga cantitate de gheață pierdută între anii 2010 și 2018 ar putea scufunda o suprafață de dimensiunea Țărilor de Jos sub 7 metri de apă.
Potrivit cercetătorilor, încălzirea Oceanului Arctic pare să joace un rol deosebit de important în accelerarea pierderii de gheață din două mari grupuri de insule care se învecinează cu Marea Kara, la nord de Siberia.
O echipă de specialiști de la Universitatea din Edinburgh a cartografiat datele colectate cu ajutorul satelitului științific CryoSat-2 al Agenției Spațiale
Europene (ESA) pentru a monitoriza modificările la nivelul înălțimii și masei suprafeței calotelor glaciare și a ghețarilor.
Compararea acestora cu datele climatice din aceeași perioadă a relevat o asociere clară între creșterea temperaturii atmosferice și a oceanului și un nivel mai ridicat de pierdere a gheții din două arhipelaguri.
Analiza echipei a condus la concluzia că arhipelagurile Novaya Zemlya și Severnaya Zemlya - care acoperă împreună o suprafață de aproximativ 50.000 de mile pătrate (129.499 kilometri pătrați) - au pierdut 11,4 miliarde de tone de gheață în fiecare an între 2010 și 2018.
Subțierea gheții a avut deja un impact major asupra stabilității unora dintre ghețarii și calotele glaciare din regiune, ceea ce ar putea crește în continuare pierderile straturilor de apă înghețată în viitor, a atras atenția echipa de oameni de știință. Comparativ cu dimensiunea relativ mică a ghețarilor, calotele glaciare sunt porțiuni mari de gheață, de câteva sute de metri grosime, care acoperă suprafețe de până la aproximativ 8.000 de mile pătrate (20.719 kilometri pătrați) în această regiune. Unele dintre acestea stochează gheață cu o vechime de până la 12.000 de ani, care oferă oamenilor de știință date valoroase pe termen lung cu privire la climatul arctic.
Rezultatele cercetării se adaugă altor studii care sugerează că în Oceanul Arctic condițiile încep să devină similare cu cele din Atlanticul de Nord, care este mult mai cald.
Studiul ar putea contribui la estimarea viitoarelor pierderi de gheață din regiuni care afectate de modele similare de schimbare a temperaturii atmosferice și oceanice, dar și la îmbunătățirea previziunilor cu privire la nivel apelor la nivel mondial, au indicat autorii lucrării.
Cercetarea, publicată în Journal of Geophysical Research: Earth Surface, a fost realizată cu sprijinul ESA.
“Arctica rusă este în mare măsură inaccesibilă, însă datele satelitare ne-au permis să monitorizăm modificările calotelor de gheață și ale ghețarilor. Așa cum s-a putut observa și în alte locuri din lume, pierderile de gheață din regiune se accelerează. Pe măsură ce clima continuă să se încălzească, pierderile semnificative de gheață din Arctica rusă vor avea un impact clar asupra creșterii nivelului mărilor'', a declarat autorul principal al studiului, doctor Paul Tepes de la Facultatea de Geoștiințe a Universității din Edinburgh. (AGERPRES)
PESTE O MIE DE TONE DE DEȘEURI TRANSPORTATE ILEGAL DIN SERBIA, OPRITE LA CERNAVODĂ
Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat, într-un transport pe Dunăre, o barjă încărcată cu peste 1.050 tone deșeuri din fier și alte materiale, unele periculoase, sosite în portul Cernavodă, care urmau să fie importate în România, din Serbia, fără respectarea prevederilor legale.
“În data de 3 august, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud, comisari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul Județean Constanța și reprezentanți ai Căpităniei Cernavodă au procedat la efectuarea controlului de frontieră, pe sensul de intrare în țară, a unui convoi format dintr-un împingător cu șase barje, sosit în portul Cernavodă, din direcția Serbia. Convoiul era format din cinci barje încărcate cu cereale și una cu 1.054,6 tone deșeuri din fier, conform documentelor”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) transmis, miercuri, AGERPRES.
La control s-a observat că printre deșeurile din fier se aflau și alte tipuri de deșeuri decât cele declarate, fiind depozitate și deșeuri a căror proveniență nu poate fi stabilită, unele chiar periculoase - componente din vehicule scoase din uz, care conțin uleiuri, emulsii și alte substanțe periculoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de ambalaje din plastic, lemn, carton, materiale textile și rafie, vopsea, ebonită, anvelope din cauciuc etc.
Potrivit sursei citate, autoritățile au stabilit că transferul de deșeuri nu îndeplinește condițiile legale, iar comisarii Gărzii de Mediu au interzis tranzitul acestora pe teritoriul României și returnarea în țara de origine.
S-a întocmit dosar penal pentru nerespectarea măsurilor în desfășurarea activității de colectare/tratare/transport deșeuri și folosirea de acte nereale.
