În urmă cu 157 de ani (în 10 august 1864), Guvernul român a contractat cu Casa Britanică “Stern Brothers” primul împrumut extern al României (însumând 916.000 de lire sterline, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobândă de 7%) garantat cu veniturile vămilor.
În prezent, România împrumută consecvent de pe piețele externe pentru a-și acoperi deficitul bugetar, pentru 2021 acesta fiind estimat la 80 de miliarde de lei.
Banca Națională a României a majorat de la 4,1% la 5,6% estimarea de inflație, invocând ca principal motiv pentru această creștere scumpirea prețurilor la gaze, energie electrică, carburanți și materie primă. Guvernul zice că e creștere economică și o ducem tot mai bine.
Datoria publică a României a ajuns la 528 mld. lei în mai 2021, adică 49,7% din PIB-ul preconizat pentru 2021 (unii analiști susțin că, de fapt, am depășit pragul de 50% din PIB). Această datorie publică a țării noastre s-a dublat din 2015 încoace.
În 2015, gardul de îndatorare al României era de 37,8% din PIB, adică 270 mld. de lei. În 2020, a urmat explozia datoriei publice la aproape 500 mld. lei, peste 47% din PIB, pentru ca în primele 5 luni din 2021 România să mai adauge la datoria publică aproape 30 de mld. de lei.
Estimările oficiale arată că, anul acesta, ne vom împrumuta cu 131 de miliarde de lei: 52% de pe piața externă și 48% de pe piața internă. Banii vor merge în două direcții: 80 de miliarde de lei vor acoperi deficitul bugetar estimat, iar cu 51 de miliarde de lei rostogolim de fapt datoria veche. Conform trendului actual, în următorii trei ani datoria publică a României va crește până aproape de 60% din PIB.
Este aberant și demagogic să vorbești de la tribuna guvernului despre creștere economică și dezvoltare, fără nicio reformă de fond, când România se îndatorează continuu, nu pentru investiții, ci pentru a acoperi presiunea uriașă din asistența socială, pentru a putea plăti pensiile speciale ale unor profitori ori privilegiați și salariile celor din sistemul supradimensionat, bugetofag, al statului. În atari condiții, nu se poate schimba ceva substanțial, pozitiv, pe termen lung în România, indiferent dacă guvernarea este de stânga, de dreapta sau rătăcită printre sensuri, doctrine și ideologii politice de fentă.
În plus, fără putere și stabilitate economică, suveranitatea națională este doar declamativă, vorbă în vânt. Ești în voia creditorilor, a celor la care te închini în plan extern să-ți mai arunce câte o ciozvârtă ca să nu pieri de foame, de prost ce ești...
