Clima Pământului va deveni atât de fierbinte încât, peste aproximativ un deceniu, temperaturile vor depăși, probabil, nivelurile pe care liderii mondiali au încercat să le prevină, potrivit unui raport publicat luni, și pe care Organizația Națiunilor Unite (ONU) îl numește “cod roșu pentru umanitate”.
“Garantat, lucrurile se vor înrăutăți. Nu întrevăd nicio zonă sigură, nicăieri unde să fugi, nicăieri unde să te adăpostești” a declarat co-autorul raportului Linda Mearns, cercetător la Centrul Național pentru Cercetări Atmosferice din SUA.
Studiul publicat luni este cel mai amplu raport din istorie, pe această temă, avertizând că, în următorii ani, ne vom confrunta cu fenomene meteo extreme, “fără precedent în istoria omenirii”.
Raportul autorizat al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care etichetează schimbările climatice, în mod clar “și fără echivoc”, drept cauzate de om, face prognoze mai precise pentru secolul XXI decât raportul similar, publicat în 2013. De această dată, impactul dăunător al omenirii asupra climei este o “constatare”, afirmă autorii.
Toate scenariile avute în vedere atrag atenția asupra necesității unei acțiuni comune și “imediate”, potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres: “Raportul de astăzi al Grupului de lucru al IPCC este un cod roșu pentru omenire: “Dacă ne unim forțele acum, putem evita o catastrofă climatică. Dar, după cum arată clar raportul de astăzi, nu mai este timp pentru amânare și nu mai este loc pentru scuze. Contez pe liderii guvernamentali și pe toate părțile interesate (...)”.
Principalele constatări din raportul Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC):
* În deceniul 2011-2020, temperatura globală la suprafața solului a fost cu 1,09 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900.
* Ultimii cinci ani au fost cei mai fierbinți din 1850 încoace.
* Rata de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat față de 1901-1971.
* Influența omului este “foarte probabil” (90%) principala cauză a retragerii globale a ghețarilor din anii 1990 și a scăderii ghețarilor arctici.
* Este “aproape sigur” că fenomenele extreme de căldură, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense, începând cu anii 1950, în timp ce fenomenele de frig au devenit mai puțin frecvente și mai puțin severe.
În termeni sportivi, planeta a fost “dopată”, conchid raportorii ONU.
Profesorul Ed Hawkins, de la Universitatea din Reading, Marea Britanie, și unul dintre autorii raportului, spune că nu poate fi mai clar în această privință: “Este o declarație: de fapt, nu putem fi mai siguri; este fără echivoc și incontestabil că oamenii încălzesc planeta”, a spus el.
Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, a declarat: “Folosind termeni sportivi, am putea spune că atmosfera a fost expusă la dopaj, ceea ce înseamnă că am început să observăm fenmene extreme mai des decât înainte”.
Autorii spun că din 1970, temperaturile de la suprafața solului au crescut mai repede decât în orice altă perioadă de 50 de ani din ultimii 2.000 de ani.
Această încălzire “afectează deja multe fenomene meteorologice și climatice extreme în fiecare regiune de pe glob”.
Fie că este vorba de valuri de căldură precum cele care au avut loc recent în Grecia și în vestul Americii de Nord, fie de inundații precum cele din Germania și China, “atribuirea lor influenței umane s-a întărit” în ultimul deceniu.
În toate scenariile avute în vedere, planeta ar urma să atingă pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius în comparație cu epoca industrială, în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimările anterioare.
Apoi, până în 2050, creșterea va depăși acest prag - unul dintre limitele-cheie stabilit prin Acordul de la Paris -, chiar dacă umanitatea va reuși să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.
Iar dacă aceste emisii nu sunt reduse drastic, pragul de +2 grade Celsius va fi depășit în decursul acestui secol, ceea ce ar însemna eșecul Acordului de la Paris și al obiectivului său de a limita încălzirea globală “cu mult sub”' +2 grade Celsius, dacă e posibil la +1,5 grade Celsius.
Deși temperaturile planetare au crescut, până în prezent, cu +1,1 grade Celsius, omenirea poate constata, cu propriii ochi, efecte deja în acțiune. Cu atât mai mult, vara aceasta, odată cu incendiile care devastează vestul Statelor Unite, Grecia și Turcia, inundațiile produse în Germania sau China sau temperaturile care au ajuns până la 50 de grade Celsius în Canada.
“Dacă vi se pare că situația este acum gravă, amintiți-vă că ceea ce vedem nu este decât prima salvă”, a comentat Kristina Dahl, din cadrul Union for Concerned Scientists.
Chiar și la +1,5 grade Celsius, valurile de caniculă, inundațiile și alte evenimente extreme vor spori într-un ritm “fără precedent” în ceea ce privește amploarea, frecvența, perioada din an când se produc sau zonele afectate, avertizează raportul IPCC.
“Acest raport ar trebui să provoace fiori oricui îl va citi (...). Ne arată unde suntem acum și încotro ne îndreptăm din punctul de vedere al încălzirii globale: într-o groapă pe care continuăm să o săpăm”, a comentat climatologul Dave Reay.
În fața acestui viitor apocaliptic, apelurile la acțiune se multiplică: “Pentru stabilizarea climei va fi nevoie de o reducere puternică, rapidă și durabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră, în scopul ajungerii la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon”, a insistat Panmao Zhai, copreședintele grupului de experți care au elaborat această primă parte a raportului IPCC.
A doua parte a documentului, dedicată efectelor, preconizată să fie publicată în februarie 2022, arată în detaliu cum viața pe Terra va fi inevitabil transformată peste 30 de ani, sau chiar mai devreme, potrivit unei versiuni preliminare obținută de AFP.
“Raportul trebuie să sune alarma pentru cărbune și energiile fosile, înainte ca acestea să ne distrugă planeta”, a pledat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, acuzând aceste forme energetice, alături de defrișări, de “sufocare a planetei”, întrucât, a spus el, în ritmul actual, ne îndreptăm spre +4 sau +5 grade Celsius.
Întrucât emisiile de CO2 vor trebui reduse la jumătate până în 2030, pentru a atinge ținta de +1,5 grade Celsius, toate privirile se vor îndrepta înspre Glasgow, unde în noiembrie se vor reuni lideri din lumea întreagă (COP26).
“Nu mai e timp de așteptat și nici loc de scuze”, a subliniat Antonio Guterres, spunând că COP26 (conferința privind schimbările climatice) va trebui să fie un “succes” după această “alertă roșie pentru umanitate”, lansată de IPCC: dar, până în prezent, doar jumătate dintre guverne au revizuit angajamentele referitoare la emisii de gaze cu efect de seră. Precedenta serie de angajamente, luată cu prilejul Acordului de la Paris din 2015, va avea ca efect o încălzire de +3 grade Celsius, dacă vor fi respectate, dar, în ritmul actual, omenirea se îndreaptă spre +4 sau +5 grade Celsius.
În ciuda tuturor previziunilor sale sumbre, IPCC oferă, cu toate acestea, și o speranță.
În cel mai optimist scenariu, temperatura ar putea reveni sub pragul de 1,5 grade Celsius, până la sfârșitul secolului, cu condiția reducerii drastice a emisiilor și a absorbirii unei cantități mai mari de CO2 decât cea emisă. Însă, tehnologiile care permit recuperarea CO2 din atmosferă pe scară largă se află încă în stadiul de cercetare, a mai precizat IPCC.
Anumite consecințe ale încălzirii globale sunt însă ireversibile, subliniază raportul. Sub influența topirii ghețarilor polari, nivelul apelor oceanelor va continua să crească timp de “secole, chiar milenii”. Mările, care au crescut deja cu 20 de centimetri din 1990, ar putea crește, în continuare, cu circa 50 de centimetri până în 2100, chiar la o încălzire de +2 grade Celsius.
Pentru prima dată, IPCC subliniază, de asemenea, “că nu poate exclude” producerea unor “puncte de cotitură”, cum ar fi topirea calotei glaciare din Antarctica sau dispariția pădurilor, care va duce sistemul climatic către o schimbare dramatică și iremediabilă.
Nu este însă un motiv pentru a renunța la luptă, ci dimpotrivă, mai spun oamenii de știință și activiștii. Întrucât încălzirea globală nu se produce ca prin magie, la atingerea unui anumit prag: fiecare fracțiune de grad contează și amplifică efectele.
“Nu suntem condamnați la eșec”', a remarcat Friederike Otto, unul dintre autorii raportului.
“Nu vom permite ca acest raport să fie uitat pe un raft”, a subliniat, la rândul său, Kaisa Kosonen, din partea Greenpeace. “Îl vom aduce cu noi în tribunale”
FOAMETE ȘI SĂRĂCIE EXTREMĂ
Pe de altă parte, Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul alimentar mondial (PAM), într-un nou raport emis la finele săptămânii trecute, atrag atenția asupra creșterii globale a insecurității alimentare, în “zone fierbinți” ale planetei, în viitorul apropiat. Cele două entități au avertizat deja că 41 de milioane de persoane riscă foametea extremă, cu excepția cazului în care primesc ajutor alimentar imediat și mijloace de trai. În 2020 s-au înregistrat 155 de milioane de persoane care se confruntă cu insecuritate alimentară acută, ceea ce reprezintă o creștere de peste 20 de milioane din 2019 - și se preconizează că situația se va înrăutăți anul acesta, nu doar din cauza schimbărilor climatice fără precedent, ci și a pandemiei de Covid-19.
“Marea majoritate a celor aflați în prag de foamete și sărăcie extremă sunt fermieri. Pe lângă asistența alimentară, trebuie să facem tot ce putem pentru a-i ajuta să reia singuri producția de alimente, astfel încât familiile și comunitățile să se poată întoarce către producția proprie, să nu depindă doar de ajutor extern pentru a supraviețui”, a declarat directorul general al FAO, QU Dongyu. “Familiile care se bazează pe asistența umanitară pentru a supraviețui sunt atârnate de un fir. Când nu putem ajunge la ele, firul este tăiat, iar consecințele nu sunt decât catastrofale”, a avertizat David Beasley, directorul executiv al PAM.
ROMÂNIA: “VOM FACE TOTUL...”
“România va face tot posibilul ca, în etapa reconstrucției economice de după pandemia Covid-19, reducerea emisiilor de carbon să fie un factor primordial. Vom putea lăsa în moștenire generațiilor următoare o planetă locuibilă, doar prin reducerea emisiilor de carbon și consumul inteligent și sustenabil de energie.
De asemenea, în etapa reconstrucției economice de după pandemia Covid-19, va trebui să includem în politicile naționale criterii privind o infrastructură și o industrie curată, sustenabilă, iar în paralel să creăm oportunități de afaceri și de locuri de muncă verzi”, a scris pe pagina sa de socializare, ministrul român al mediului, Tánczos Barna.
... Corect! Dar, întâi și-ntâi, domnule ministru, ar trebui să ne vedem de ale noastre: căpușe, țânțari, mormane de gunoaie, șobolani prin rafturile cu pâine etc. Sau nu?
(surse - Associated Press, BBC, CNCB, CNN, FAO, agerpres.ro)
