“Stimați invitați, onorată asistență,
Mulțumesc pentru invitație și mă bucur că am ocazia să particip la acest eveniment.
Strădaniile artistului Ilarie Opriș, ale părintelui Eugen Bărăian și ale părintelui Gigel Roată, sprijinite de Primărie și de Consiliul local, alături de alți oameni de suflet, au făcut posibil acest eveniment.
Cred că nu întâmplător dezvelirea bustului lui Eminescu, operă realizată de un alt fiu al Mureșului, artistul Ion Vlasiu (mentorul maestrului Opriș, dacă nu mă înșel), are loc într-o altă zi cu o semnificație deosebită, ziua de 15 august, în care o celebrăm pe Sfânta Fecioară Maria.
O sărbătoare care a depășit de mult cadrul strict ecumenic, religios, devenind, de la Junime încoace, și una a unității noastre naționale, a credinței în apartenența la același neam.
Sunt prezentă aici în calitate de deputat și din acest motiv doresc să aduc în lumină un aspect mai puțin cunoscut din viața și creația lui Mihai Eminescu.
Este important să nu uităm că marele nostru poet, din tinerețe până la sfârșitul vieții sale, a fost o prezență activă la toate frământările sociale și politice ale epocii și s-a dedicat cu toată ființa problemelor de care se lovea la acea vreme națiunea română.
A fost contemporan cu multe personalități istorice și membru al societății “Junimea”, unde, alături de activitățile literare, se dezbăteau polemicile politice și se propagau ideile reformatoare ale curentului iluminist.
Din 1870 până în 1883 desfășoară o activitate jurnalistică intensă la publicații prestigioase ale vremii, precum “Curierul de Iași”, “România liberă” și “Timpul” - unde leagă o strânsă prietenie cu scriitorul ardelean Ioan Slavici.
Dacă citim scrierile cu temă politică, publicate de Mihai Eminescu, descoperim o gândire politică autentică, sintetizată în concepte foarte bine conturate, de un realism și clarviziune surprinzătoare, însoțite de un patriotism emoționant.
Eminescu era un susținător înverșunat al statului național, bazat pe valorile culturale autoh-tone și se opunea cu vehemență importurilor de idei, instituții și metode de guvernare care nu se potrivesc cu natura și tradițiile poporului român.
Ca dovadă a valorii concepțiilor politice formulate de Eminescu în urmă cu un secol și jumătate, tot ce a gândit atunci este la fel de valabil și astăzi, în secolul 21.
Spre exemplificare, cu voia dumneavoastră, am pregătit câteva citate:
“Oare tinerimea care astăzi își uită limba și datinile prin cafenelele Parisului și care se va întoarce de acolo îmbuibată cu idei străine, răsărite din alte stări de lucruri, va mai fi în stare să înțeleagă pe acest popor, a cărui limbă și istorie n-o mai știe, ale cărui trebuințe nu le înțelege, ale cărui simțiri o lasă rece?”
“O țară unde toți poruncesc și nimeni n-ascultă, o țară unde antiteza între partide se preface în adevărată dușmănie, unde Domnul nu are puterea să-i împace, o asemenea țară e menită să fie prada vecinilor ei.”
“E mai bine să înaintăm încet, dar păstrând firea noastră românească, decât să mergem repede înainte, dezbrăcându-ne de dânsa prin străine legi și străine obiceiuri”.
“Suntem zăpăciți, nu mai știm ce voim, ce să facem, ce să primim, ce să respingem, în cine să ne încredem; nu ne mai înțelegem și nu ne mai auzim unii pe alții: ne trebuie o idee care să limpezească toate capetele și să ne împreune pe toți la lucru”.
Vă las pe dumneavoastră să trageți concluziile și să nu uităm niciodată că această țară există pentru că, la un moment dat, pe aceste pământuri au trăit patrioți adevărați care și-au dăruit viața urmașilor și au visat că într-o zi o să existe un viitor așa cum îl trăim noi acum.
Așadar, atunci când privim statuia lui Eminescu de la Sângeorgiu de Mureș este bine să știm că luceafărul limbii române a fost înainte de toate un luptător și un patriot în cel mai nobil sens al cuvântului.”
Deputat DUMITRIȚA GLIGA
