ȘEZĂTOAREA LITERARĂ DE LA GIULUȘ

Distribuie pe:

Motto: “Aici obârșiile cântă și tu le-auzi și ești al lor și lacrima-i aici fântână și sângele nemuritor...”

Cea de-a VIII-a ediție a tradiționalei manifestări de la Giuluș - satul mureșean cu nume de alint, aparținând, din punct de vedere administrativ, de comuna Ogra, s-a desfășurat în zilele de 21-22 august, în organizarea Societății Scriitorilor Mureșeni, în parteneriat cu Consiliul Județean Mureș și Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Târgu-Mureș.

Șezătoarea literară de la Giuluș constituie un bun prilej de întâlnire (anuală) a fiilor satului, a celor plecați prin diverse orașe ale țării, dar purtând mereu sub frunte, nestinsă, dragostea față de satul natal. Ea se desfășoară, de mai mulți ani, sub semnul operei marelui scriitor și filosof Lucian Blaga, cel care scria, în urmă cu peste trei sferturi de veac, că “Veșnicia s-a născut la sat...”, prezenta ediție venind în întâmpinarea jubileului de 610 ani de la prima atestare documentară a așezării (1413-2023).

Prima întâlnire cu fiii satului Giuluș a avut loc la 19 iunie 1993 - fiind inițiată de scriitorul Eugeniu Nistor, director al Editurii Ardealul din Târgu-Mureș, cu sprijinul lui Ionel Vuță, primarul comunei Ogra de atunci. Manifestările ulterioare au fost susținute de primarii Ioan Megheșan și Marin Palaghie, fiind organizate cu sprijinul Primăriei Comunei Ogra, al Consiliului Județean Mureș, al Regiei de Gaz Metan Mediaș și al altor instituții publice și de cultură.

Debutul manifestării a avut loc sâmbătă, 21 august, cu un scurt popas la casa din Ogra, unde a copilărit scriitorul și sculptorul Ion Vlasiu - prilej cu care proprietarul actual al imobilului a donat organizatorilor o relicvă istorică și culturală: un fragment din barda de tâmplărie a Bacului, cu care adolescentul Ion Vlasiu a “comis”, pe ascuns, primele sale încercări în arta sculpturii... A urmat o excursie literar-documentară pe ulițele Giulușului, la Cimitirul Eroilor, dar și în străvechea vatră a așezării - holmul de pe Grui, unde se mai văd încă urmele satului neolitic, pierdut în negura vremurilor.

Duminică, 22 august, începând cu ora 10, a avut loc un moment de rememorare și reculegere la Crucea Eroilor din centrul satului, invitații participând la slujba religioasă, oficiată la Biserica ortodoxă din sat, de părintele-paroh PETRU GIURGIU, secondat la slujba de parastas de părintele VASILE BOTA, urmând apoi “momentele” culturale propriu-zise, între care și tradiționala întâlnire a oaspeților cu fiii așezării.

Organizatorul și moderatorul acestei reușite întâlniri a fost lectorul universitar dr. EUGENIU NISTOR - scriitor, cercetător științific și fiu al satului Giuluș, care a prefațat lecturile publice, cu o scurtă prezentare a istoriei milenare a așezării, așa cum rezultă aceasta din dovezile arheologice consemnate de regretatul istoric dr. Valeriu Lazăr, în Repertoriul Arheologic al Județului Mureș: “Un vârf de săgeată de cupru, cu trei nervuri, cu gaură de înmănușare”, iar în locația “Grui - s-au descoperit: o dăltiță și mai multe topoare din piatră, șlefuite și perforate, precum și fusaiole de lut. Piesele provin dintr-o așezare, probabil eneolitică”, dar, “Lângă biserică” și unele “fragmente de vase din lut, aparținând unor chiupuri, unele cu decor (brâu alveolat), din epoca bronzului. Acestor fragmente li se asociază și o lamă din silex galben-fumuriu, cu o nervură în secțiune triunghiulară (...) Tradiția locală amintește descoperirea în marginea sud-vestică a satului a unui mormânt, cu un schelet uman înhumat într-o groapă căptușită cu pereți de piatră. Scheletul avea așezat la cap un vas de lut, care conținea câteva monede de bronz și argint.” Atestat documentar în anul 1413, în legătură cu census quinquagessima vahohorum sau quinquagessima olahalis (prin care se plătea un impozit pe oierit, constând dintr-o oaie din cincizeci), ca Gyulas, possessione Gyulatelkee sau Gywlas Telke. Ceva mai târziu, satul este amintit într-un document din 3 octombrie 1479, prin care regele Matei Corvin îi donează Giulușul și alte cinci sate din jur, nobilului Szentpali Miklos, pentru ca, în anul 1482, să revină în proprietatea lui Ioan Corvin de Huniade. Feudă a Corvineștilor, și, ulterior, a altor nobili maghiari, făcând parte din comitatul Târnava, socotit ca unul din cele șapte județe mai vechi organizate de aceștia, teritoriul Comitatului Târnava Mică avea, în evul mediu, patru cetăți: Uioara, Cetatea de Baltă, Micăsasa și Bahnea. Pe vremea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș, exista o stăpânire românească în părțile acestea, având ca feud Cetatea de Baltă, de care aparțineau opt sate. În statistica din 1760-1762, comitatul e arătat cu 112 sate, în 1779, cu numai 85 de sate, grupate în două cercuri. La 1784, comitatul a fost lărgit, adăugându-i-se scaunul Mureș, pentru ca, la 1790, să se revină la vechea organizare. În Șematismul pe anul 1896 al bisericii greco-catolice, Giulușul apare cu parohie veche, cu biserică de piatră în onoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, și cu casa parohială ridicată din lemn. Tot din lemn era construită și școala, frecventată atunci de 58 de elevi. În același an se nasc 14 copii, sunt înregistrați 8 morți, dar nu se oficiază nicio căsătorie. Preot-paroh era Basiliu Folea, iar cantor și învățător Titu Pop. Așezarea avea 420 de suflete, din care: 10 romano-catolici, 38 de reformați, un singur unitarian și 24 de izraeliți. În Șematismul pe anul 1900, se arată că biserica de piatră a fost construită în anul 1894, în onoarea Sf. Arhangheli, care, edificată în anul 1896, era frecventată de 41 de elevi; ca paroh păstorind Basiliu Folea, cantor și docente fiind Titu Popa, iar curator primar - Ioan Pop Nemeș. În parohia mamă erau 476 de suflete de confesiune greco-catolică, 3 romano-catolici, un ortodox, 39 reformați,

2 unitarieni și 30 de suflete de religie mozaică. În Șematismul anului 1932, se menționează că școala era frecventată de 81 de elevi, preot era Dumitru Pop, curator Petru Nistor și cantor Ioan Chelza. În parohia mamă erau 643 greco-catolici, 4 ortodocși, 21 reformați și 7 israeliți. Datele și informațiile subliniază activitatea materială și spirituală a locuitorilor din Giuluș.

Totodată, moderatorul a evocat prezența la Giuluș, în ultimele trei decenii, a unor personalități reprezentative ale culturii românești contemporane, scriitori, artiști, demnitari de stat, așa cum au fost: sculptorul și scriitorul Ion Vlasiu (1908-1996), poeții Ion Horea (1929-2019) și Zeno Ghițulescu (1929-2017), criticul literar și adjunct al Ministrului Culturii, Serafim Duicu (1938-1996), scriitorul și publicistul Lazăr Lădariu (1939-2019), poetul Gheorghe Păcurar (1940-2007) ș.a.

Rând pe rând, au luat cuvântul, în cadrul unui “atelier literar-artistic” programat, invitații acestei ediții: dottore FABIO MELANO - publicist și traducător, din Milano (Italia), care a vorbit despre traducerile sale în limba lui Dante, ale unor scrieri și cărți de exegeză a operei lui Lucian Blaga; profesorul GHEORGHE VINȚAN - publicist și traducător din Madrid (Spania), președinte al Asociației culturale “Juan Ramon Jimenez și Lucian Blaga”, care a subliniat punctele nodale, de interferență, între literatura română și literatura spaniolă, delectând publicul cu lectura unei poezii de Juan Ramon Jimenez, tradusă în limba română, și a unei poezii de Lucian Blaga, tradusă în limba spaniolă; “doctorul sufletelor”, MIHAI ARDELEAN - medic psihiatru, eseist și publicist, din Târgu-Mureș, care a scos în evidență robustețea tot mai clătinată a comunităților rurale, dar și riscurile viețuirii cotidiene în “imperiul citadin”, unde stresul și, în special, opresiunea socială, manifestată prin agresivități de tot felul, pun frecvent sensibilitatea umană la depresii și deznădejdi; profesorul de limba și literatura română IOAN GĂBUDEAN - poet și publicist din Târgu-Mureș, dar născut în satul vecin, Cipău, care a lecturat câteva emoționante versuri din mai vechea sa plachetă, Cipău, ultimul turnir, și din recenta carte publicată: Zăpezi răstignite (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2021); preotul-inginer VASILE BOTA - jurnalist și publicist la cotidianul “Cuvântul liber” din Târgu-Mureș, care a rostit o emoționantă alocuțiune, cu trimitere la necesitatea conservării tradițiilor și a valorilor morale ale satului românesc, a perpetuării acestora în condițiile globalizării și ale marilor transformări socio-economice contemporane; preotul prof. dr. AUREL HANCU - scriitor, publicist și traducător din Târnăveni, fost profesor și director al Școlii generale din Giuluș, în perioada 1966-1972, care a vorbit despre necesitatea păstrării echilibrului sufletesc, sub marile apăsări ale pandemiei, prin păstrarea credinței și înțelegerea momentului ca ceva trecător, în speranța unei lumi mai vrednice și mai așezate în rosturile ei, în final lecturând din volumele sale de poezii Povara de albastru și

Sosirea timpului (ultima publicată la Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2020).

Decernarea, într-un cadru festiv, a diplomelor de excelență și a diplomelor speciale și agapa creștină (la restaurantul “Darina” din Ungheni), au luminat orizontul unor zile culturale distincte și pline de semnificații, atât pentru “actorii”, cât și pentru publicul prezent la manifestare.

CRONICAR

Lasă un comentariu