Președintele Klaus Iohannis a transmis, luni, un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, arătând că statul de drept, valorile democratice, drepturile și libertățile fundamentale sunt bunuri câștigate cu prețul vieții, care trebuie apărate și transmise generațiilor tinere.
“Infamul Pact Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, a reprezentat începutul tragediei Europei, un moment care a deschis calea unor abuzuri fatale și a sfâșiat teritorii, prin împărțirea Europei Centrale și Răsăritene în sfere de influență. Așa-zisul pact de neagresiune a sfârtecat năzuințele și idealurile națiunilor europene, deschizând calea celui de-Al Doilea Război Mondial, cu implicații dezastruoase pentru omenire. Regimurile totalitare au schimbat fața umanității, lăsând în urmă moarte, suferință și răni adânci. Deportările în masă, crimele, foametea, tortura, dezinformarea, încălcarea flagrantă a legii au fost doar o parte dintre instrumentele cu care s-a încercat distrugerea sistematică a societăților europene”, a precizat Iohannis, conform unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.
Potrivit acestuia, comemorarea victimelor fascismului și comunismului, a acelor oameni care și-au sacrificat viața și libertatea pentru a apăra drepturile și libertățile fundamentale, reprezintă un gest obligatoriu și necesar pentru a împiedica evoluții reprobabile ale istoriei.
“Uitarea și prezentarea trunchiată sau deformată a faptelor istorice pot face oricând posibilă repetarea greșelilor trecutului. Nimeni, niciodată, nu trebuie să mai experimenteze acele atrocități izvorâte dintr-un dispreț profund la adresa demnității umane”, a arătat președintele.
El a evidențiat că pe 23 august, este evocat și “gestul plin de curaj”, înfăptuit în 1944 de Regele Mihai I, cel care “a fost loial națiunii române și care, cu responsabilitate și îndârjire, alături de Armata română, a reușit să rupă alianța toxică” cu Germania nazistă.
Președintele a adăugat că prezentul este marcat, la rândul său, “de provocări complexe”, pandemia de COVID-19 nu este doar o criză sanitară, ci și “o piatră de încercare a solidarității și unității, exploatată abil de lideri de opinie și politicieni populiști”.
“Ideologiile radicale, glorificarea călăilor, precum și curentele extremiste și tentativele de distorsionare a istoriei amenință societățile democratice de la nivel global și riscă să vulnerabilizeze progresele înregistrate până acum. Ignorarea acestor pericole va amplifica această hidră care se hrănește cu indiferență și pasivitate. Statul de drept, valorile democratice, drepturile și libertățile fundamentale, pacea și stabilitatea sunt bunuri câștigate cu prețul vieții. Datoria noastră sacră este să le apărăm și să le transmitem generațiilor tinere. Viitorul nostru democratic depinde de implicarea de astăzi. Să ne opunem ferm și viguros, fiecare dintre noi și, mai ales, împreună, împotriva oricăror tentative de degradare a valorilor europene și de abandonare a acestora”, a menționat Iohannis.
Ziua semnării Pactului Ribbentrop-Molotov - 23 august - a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. În 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului. (AGERPRES)
NU SE VA PRELUNGI TERMENUL-LIMITĂ PENTRU PLECAREA TRUPELOR OCCIDENTALE
Talibanii nu vor prelungi termenul-limită de 31 august pentru plecarea forțelor occidentale din Afganistan, au declarat luni, pentru Reuters, două surse din cadrul grupării radicale islamiste.
De altfel, niciun guvern sau vreun oficial occidental nu i-a abordat pe talibani pentru a lua în discuție această problemă, conform acelorași surse.
Pe de altă parte, premierul britanic Boris Johnson, a cărui țară asigură în prezent președinția prin rotație a G7 (Grupul celor mai mari șapte economii avansate din lume), intenționează să-i ceară președintelui american, Joe Biden prelungirea termenului-limită de evacuare din Afganistan în cadrul G7, care se va reunit marți, în format de videoconferință, pentru a discuta criza afgană, au declarat pentru Reuters doi miniștri britanici.
James Heappey, ministru adjunct al apărării, și James Cleverly, secretar de stat în Ministerul de Externe, au declarat că Marea Britanie insistă pentru prelungirea termenului-limită de 31 august cu scopul de a crește numărul persoanelor pe care le poate ajuta să fie evacuate.
Heappey a declarat la Sky News că circa 4.000 de persoane care sunt eligibile pentru a intra în Regatul Unit se află încă în Afganistan și guvernul dorește să evacueze alte mii dacă poate.
Militanții islamiști au declarat că ei caută o soluție negociată, pentru a stabili cine guvernează Panjshir, singura provincie pe care nu au cucerit-o încă, potrivit dpa.
Panjshir nu a fost cucerită de talibani nici măcar în timpul perioadei în care s-au aflat la putere, între 1996 și 2001. Pe lângă rezistența acerbă a Alianței Nordului, această situație s-a datorat și poziției sale geografice - intrarea în vale este îngustă și ușor de apărat. În timp ce talibanii au atacat practic toate provinciile în cursul ultimelor luni, împotriva Panjshir au efectuat doar atacuri izolate. (AGERPRES)
