BIOTEHNOLOGIILE, INGINERIA GENETICĂ ȘI COMPANIILE PRODUCĂTOARE DE PESTICIDE

Distribuie pe:

Pe 27 iulie 2017, Curtea Europeană de Justiție a interzis toate metodologiile care ar duce la așa-zise modificări genetice, inclusiv mutageneza - factorul natural de-a lungul milioanelor de ani de evoluție a vieții pe pământ, fără să se țină cont că, în fiecare secundă, au loc miliarde de modificări genetice, de apariția de noi forme de viață, din cauza radiațiilor, a mediului înconjurător etc. Bineînțeles că nu rezistă toate, dar cele care rezistă duc spre evoluția speciilor. În condițiile actuale de schimbări climatice, biotehnologiile și ingineria genetică pot să salveze producția agricolă și, implicit, lumea de foamete. De pildă, la Stațiunea de Cercetări Zootehnice din Târgu-Mureș, de câțiva ani, se fac cercetări privind tehnologia de cultură a sorgului pentru boabe - o cultură rezistentă la secetă, puțin pretențioasă la condițiile de mediu din ultimii ani. De remarcat și faptul că boabele de sorg sunt apreciate în hrana omului, mai ales în furajarea animalelor. Știința agricolă din România dispune de cercetători științifici capabili să transfere gene de la sorg la porumb, de la pir la grâu.

Aceștia trebuie lăsați și încurajați să lucreze. Am întâlnit, în SUA, la Boston, o cercetătoare, originară din România, care se ocupa tocmai de modificările genetice la plante. Este de neînțeles de ce UE nu permite asemenea cercetări în Europa. Soia modificată genetic și porumbul firmei Mansanto au produs adevărate recorduri în producția agricolă. Din păcate, culturile cu aceste plante sunt interzise în România. Culmea ironiei, românii s-au hrănit ani mulți și se hrănesc în continuare cu soia modificată genetic, prin șroturile de soia modificată genetic, importate din Brazilia și SUA. Aceste șroturi se folosesc în hrana animalelor din complexele zootehnice, porci, păsări, bovine, la îngrășat, dar și în gospodăriile populației prin furajele combinate, folosite în hrana puilor de găină.

Ne bucură faptul că președintele Academiei Agricole și Silvice din România, prof. dr. Valeriu Tabără, este de acord cu biotehnologiile și ingineria genetică. Un distins cercetător agricol mureșean, întrebat de ce nu sunt premise modificările genetice în horticultură, mi-a declarat: “Din considerente politice, promovate de puternicele companii internaționale din domeniul pesticidelor. Îți dai seama ce pierderi enorme ar înregistra o asemenea companie din Olanda, dacă ar fi eliminate din livezile din România, din Europa, 12 -15 tratamente fitosanitare, anual. Privește doar în jurul tău și vezi câte fitofarmacii sunt în Târgu-Mureș și în județ. S-a obișnuit și românul să fugă la fitofarmacie să-și cumpere pliculețul cu leacul pentru grădina de lângă casă, chiar dacă denumirea comercială și prețul se schimbă de la un an la altul”.

VASILE BOTA Foto: OANA BOTA

Lasă un comentariu