CUM SUNT SPRIJINIȚI FERMIERII ROMÂNI ÎN CONTEXTUL NOII POLITICI AGRICOLE COMUNE?

Distribuie pe:

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

ÎNTREBARE

Adresată: Domnului Nechita-Adrian OROS, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: deputat Dumitrița GLIGA, circumscripția electorală nr. 28, Mureș

Data: 01.09.2021

Obiectul întrebării: Cum sunt sprijiniți fermierii români în contextul noii Politici Agricole Comune?

Domnule ministru,

După cum este cunoscut, “Legea europeană a climei”, în vigoare, din iunie 2021, susținută și aprobată de toate statele membre, inclusiv de România, cuprinde dispoziții juridice obligatorii în sfera “tranziției verzi” și a combaterii schimbărilor climatice, cu impact relevant asupra tuturor celorlalte politici unionale, prevederi completate și prin alte instrumente legislative și financiare ale UE, precum “NextGenerationEU”, cu componenta reprezentată de “Mecanismul de Redresare și Reziliență”.

În acest cadru, noua Politică Agricolă Comună a UE reprezintă un instrument cheie pentru realizarea obiectivelor “Pactului Verde European” și ale “Legii europene a climei”, dată fiind ponderea semnificativă a activităților din domeniul agricol în ceea ce privește sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră. Iată de ce, Comisia Europeană are în vedere măsuri stimulatorii, dar și “condiționări consolidate”, pentru cele circa 6,3 milioane de exploatații agricole, în acest moment, la nivel UE, în ceea ce privește respectarea unor exigențe și standarde cât mai “prietenoase” în raport cu mediul ambiant și schimbările climatice, în paralel cu implementarea unor sisteme de asigurare a siguranței alimentare, tot mai sigure și mai durabile, măsuri ce vor fi puse în aplicare, începând din 2023, cu o perioadă de tranziție de doi ani, 2021-2022.

Revenind la realități ceva mai concrete și mai apropiate și de activitatea MADR, este cunoscut faptul că proiectele și programele prezentate de instituția pe care o conduceți și incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență / PNRR, având ca obiect strategia națională pentru irigații, au fost respinse în bloc de către Comisia Europeană, pe motiv că nu respectă, în suficientă măsură, exigențele impuse de “tranziția verde” și, implicit, “Legea europeană a climei” și “Pactul Verde European”.

Desigur, experții ministerului pe care îl conduceți, care s-au ocupat de PNRR și au elaborat respectivele proiecte și programe, ar fi trebuit să cunoască mai bine și să aprofundeze mai temeinic reperele impuse de Bruxelles pe acest palier, adaptând, în mod corespunzător, conținutul acestor proiecte și programe, cu atât mai mult cu cât problematica extinderii și a dezvoltării sistemelor de irigații reprezintă o urgență națională de prim rang pentru țara noastră. O asemenea aserțiune este susținută și de realitatea că agricultura românească necesită gestionarea cât mai eficientă a surselor și resurselor de apă de care dispune, precum și implementarea urgentă a unei strategii coerente de irigații, în măsură să prevină și să contracareze problemele foarte serioase cauzate de perioadele tot mai frecvente de secetă, sub impactul încălzirii globale și al schimbărilor climatice.

În aceeași logică, a impactului noii PAC și a tranziției verzi asupra agriculturii românești, doresc să vă semnalez, domnule ministru, faptul că, în ultimele luni, am fost asaltată de sesizări tot mai numeroase ale fermierilor și producătorilor agricoli, mai mari sau mai mici, amenințați cu falimentarea micilor lor afaceri, consecință directă a impunerii de către Bruxelles a limitării drastice a subvențiilor și plăților directe, sub motivația exigențelor noii PAC.

Față de cele de mai sus, venim și vă întrebăm, domnule ministru, care este strategia avută în vedere de Ministerul Agriculturii în sfera “tranziției verzi” din agricultură, sub impactul ultimelor reglementări în domeniu la nivel UE, adică, în ce fel s-a pregătit și se pregătește instituția pe care o conduceți pentru noile direcții de acțiune ale PAC, deja în curs de implementare?

În context, vă întreb, domnule ministru, în ce fel ia în considerare MADR accentul pus de noua PAC pe agricultura ecologică și pe extinderea “fermelor bio”, mergând până la minim 25% din totalul terenurilor arabile, la orizontul anilor 2030, fapt cu atât mai relevant cu cât, în cazul României, țara noastră a fost și rămâne unul dintre cei mai importanți producători agricoli la nivel UE și care, în plus, beneficiază de unele dintre cele mai fertile suprafețe agricole din întreg spațiul unional, perfect adaptabil pentru promovarea și susținerea agriculturii ecologice?

În același timp, opinia publică este interesată să afle ce măsuri concrete intenționează MADR să propună guvernului - în absența surselor de finanțare venite dinspre PNRR - pentru finanțarea urgentă de la bugetul de stat a continuării și extinderii programelor de irigații, demers imperios necesar pentru dezvoltarea agriculturii românești?

Nu în ultimul rând, vă rog să precizați, domnule ministru, dacă și în ce fel preconizează MADR să susțină fermierii români - similar cu măsurile de sprijin adoptate și de alte state membre ale UE, inclusiv din imediata noastră vecinătate - dat fiind faptul că agricultorii români vor fi grav afectați de plafonarea considerabilă a subvențiilor și plăților directe acordate prin PAC, indicând, dacă este cazul, măsurile concrete vizate pe acest palier, în absența cărora, mulți dintre ei ar fi amenințați cu falimentul?

Solicit răspuns scris.

Deputat, DUMITRIȚA GLIGA

Lasă un comentariu