Cel mai lung război al Americii s-a încheiat în mijlocul nopții afgane. Un avion militar a decolat de la Kabul luni, la un minut înainte de miezul nopții locale, în avans față de data limită de 31 august stabilită de președintele Joe Biden, având la bord soldați, armament și pe ambasadorul SUA, notează într-o sinteză AFP.
Acesta a fost epilogul unui pod aerian frenetic care a permis evacuarea din Afganistan a peste 120.000 de persoane care au fugit de regimul taliban ce preluase puterea cu două săptămâni înainte, la 20 de ani după ce fuseseră înlăturați de la putere de către SUA.
Afganistanul, care a mai respins imperiul britanic și Uniunea Sovietică, i-a rezervat astfel aceeași soartă și superputerii mondiale SUA.
Acest război pe care americanii l-au urmărit de la distanță de-a lungul anilor le-a revenit brutal în atenție odată cu moartea a 13 militari americani
într-un atentat sinucigaș revendicat de gruparea Statul Islamic al Khorasan (ISIS-K).
După aproape un an și jumătate fără decese americane în Afganistan, imaginea lui Joe Biden cu mâna pe inimă în fața sicrielor va rămâne în memorie. Cinci dintre soldații uciși aveau numai 20 de ani, deci abia se nășteau atunci când al-Qaida, grupare bazată în Afganistan și protejată de talibani, a comis atentatele de la 11 septembrie 2001 ce au declanșat războiul.
Ca o ironie a istoriei, talibanii au fost cei care au asigurat parțial retragerea armatei americane, amenințată de ISIS-K. “Talibanii au fost foarte pragmatici și foarte profesioniști”, a declarat luni generalul Kenneth McKenzie, șeful comandamentului central al armatei SUA.
Primul front al “războiului împotriva terorismului” după 11 septembrie 2001, Afganistanul a fost rapid împins într-un plan secundar când președintele George W. Bush a decis să invadeze de asemenea Irakul, în anul 2003, pentru a-l înlătura pe Saddam Hussein de la putere.
Dar, în loc să părăsească aceste două țări după primele victorii, Statele Unite le-au ocupat pentru a încerca să le facă democrații după propriul model.
În Afganistan, guvernul susținut de Washington s-a dovedit a fi corupt și ineficient, în timp ce insurgenții talibani continuau lupta. În cele din urmă, civilii afgani sunt cei care au suferit cel mai mult de pe urma acestor greșeli, cu zeci de mii de morți și tot atâția răniți.
Dar Statele Unite au plătit și ele un preț enorm, cu 2.350 de morți și un cost financiar estimat de Universitatea Brown la circa 2.300 de miliarde de dolari.
Cel care a amorsat retragerea din Afganistan, fostul președintele Donald Trump, promițând că va pune capăt “războaielor fără sfârșit”, s-a lovit inițial de rezistența Pentagonului și chiar a ridicat la 16.000 efectivele militare în Afganistan, dar fără prea mare efect asupra talibanilor.
Atunci, Trump a început negocieri bilaterale cu insurgenții, tratative din care a rezultat un acord pentru retragere trupelor americane pe 1 mai 2021, talibanii angajându-se în schimb să negocieze cu guvernul de la Kabul și să nu mai atace soldații americani.
Dar talibanii și-au intensificat ofensiva împotriva armatei afgane, foarte dependentă de SUA.
Când Joe Biden a venit la Casa Albă în ianuarie, în Afganistan mai erau doar circa 2.500 de militari americani. După o perioadă de reflecție, noul președinte a decis la jumătatea lui aprilie să ducă până la capăt această retragere, dar cu patru luni mai târziu față de calendarul inițial. “Am mers în Afganistan din cauza atentatului odios de acum 20 de ani (...) Aceasta nu explică de ce ar mai trebui să rămânem în 2021. Trebuie să încheiem războiul fără sfârșit”, a explicat Biden.
Și războiul s-a terminat, dar mai repede decât anticipau responsabilii americani. Ei credeau că vor avea timp să evacueze civilii care doresc să fugă din calea talibanilor și că vor scăpa de comparațiile cu amintirea dureroasă a căderii Saigonului și cu fotografia care a imortalizat înfrângerea americană în Vietnam: refugiați îmbarcați într-un elicopter pe acoperișul unui imobil.
“Nu va fi nevoie să fie evacuat nimeni pe calea aerului de pe acoperișul ambasadei americane în Afganistan. Nu este deloc comparabil”, asigura Joe Biden pe 8 iulie. Cinci săptămâni mai târziu, în timp ce talibanii intrau în Kabul fără să întâmpine rezistență și președintele Ashraf Ghani fugea discret din țară, elicoptere de transport Chinook evacuau diplomați americani de la ambasada din Kabul.
Războiul, început într-o perioadă când nu existau nici smartphone-uri și nici rețele de socializare, s-a încheiat cu o înregistrare video devenită virală a unui locotenent-colonel al corpului de Marines, Stuart Scheller, cerând socoteală superiorilor.
“Oamenii sunt furioși pentru că superiorii lor ierarhici i-au abandonat”, spune acesta. “Și niciunul dintre ei nu ridică mâna să-și asume responsabilitatea și să spună: «am stricat tot!»“. Între timp, Stuart Scheller a fost înlocuit din funcție, informează AGERPRES.
