CÂNTECUL ȘI DANSUL POPULAR TÂRGUMUREȘEAN SE AFLĂ ÎN CĂDERE LIBERĂ

Distribuie pe:

În zilele trecute am fost contactat de domnul Gheorghe Vanga, cel care, prin ansamblurile de dansuri și jocuri populare pe care le-a format cu tinerii și pe care i-a atras spre dragostea și prețuirea folclorului românesc, acum trece, probabil, prin cea mai dificilă perioadă. Ce-i drept, o formație de dansuri și jocuri populare necesită multe investiții, în primul rând în costume populare, în aparatură de amplificare pentru muzică, deoarece dansurile se fac în ritmul muzicii, cele mai simple fiind în ritm de tobe. Pe lângă aceste dotări, dar și altele, este nevoie de o sală de repetiții și vestiare, pentru fete și băieți. Chiar dacă la nivel politic se trâmbițează “multiculturalitatea” și ne fălim cu ea, totul se rezumă la o gargară politică și nimic mai mult, fiindcă realitatea o demonstrează, nimeni nu sprijină promovarea culturii și a tradiției mureșene. Să avem în vedere realitatea că Gheorghe Vanga a avut mult peste 2.000 de copii în ansamblurile sale de cântece și jocuri populare, care, ulterior, au devenit profesioniști. Ei au fost pepiniera, iar în momentul de față, nu mai este nimic din toate acestea.

CE A FOST, A FOST...

Parafrazându-l pe Ducu Berți, cu un fragment de vers dintr-o melodie de-a sa, să vedem ce a fost... Gheorghe Vanga a înființat în urmă cu peste 56 de ani Ansamblul “Șireagul”, iar de vreo 31 de ani, Societatea Culturală “Miorița”. Aceasta din urmă avea ca obiect de activitate culegerea, valorificarea și promovarea folclorului românesc. În cadrul S.C. “Miorița” s-a înființat și școala de dans popular și modern pentru copii. În urmă cu circa 16 ani s-a înființat și o clasă de canto pentru muzică populară. Tot în cadrul aceleiași societăți au fost înființate ansambluri artistice precum: “Junii Cetății”; “Miorița”; “Dor mureșean”; “Răsună codrul”; “Românașii”; “Izvorașul”; “Mugurașii”; “Dorulețul”; “Ghioceii”; “Amicii”; “Brâulețul”; “Minimugurașii”; “Minișireagul”; “Dor străbun”; “Bujoreii” și altele, ansambluri cu care s-au dat peste 500 de spectacole și peste 42 de turnee internaționale. În baza activității societății, S.C. “Miorița” a devenit cea mai importantă școală de dans din Europa și la nivel mondial, fapt recunoscut de Federația Europeană de Folclor și de Federația Mondială de Folclor. Pentru a atinge aceste performanțe, S.C. “Miorița” a beneficiat de sprijinul Primăriei Târgu-Mureș și al Inspectoratului Județean Școlar Mureș. În anul 1990 a cooptat Ansamblul Artistic “Șireagul” care a funcționat în cadrul Combinatului Chimic “Azomureș”. Cu acest ansamblu folcloric a efectuat peste 42 de turnee internaționale, fiind un real ambasador al culturii mureșene, în țări precum SUA, Anglia, Franța, Italia, Germania, Turcia, Grecia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Israel, Spania. În palmaresul ansamblului folcloric se înscriu participări la festivaluri din Polonia în 1975 și la Zakopane în 1979, Turcia - 1981, Grecia - 1982, în Spania la Palma de Mallorca în 1984, Pisa și Camporgiano din Italia în 1985, Bratislava - Slovacia -1987, Petina și Napoli - Italia - 1989, Camporgiano - Italia - 1990, Bursa - Turcia - 1990, Lefkada - Grecia 1991, Rezina - Republica Moldova 1992, Siliquoa - Sardinia - Italia - 1993, Gyula - Ungaria - 1994, Rezina - Republica Moldova - 1994, Atlanta - SUA - 1995 și 1996, Middlesbrough - Anglia - 1997, Roma - Messina - Palermo - Catanzaro - San Sebastian - Callabrio - Italia - 2002, Silvi Marina - Italia - 2005, Kavalla - Grecia - 2005, Samsun - Turcia - 2005, Babina Greda - Croația - 2005.

CEEA CE ESTE, ESTE...

În ziua de joi, 2 septembrie a.c., am făcut împreună drumul până la Casa de Cultură “Mihai Eminescu”, lăcaș de cultură unde, după diferite mutări dintr-un loc în altul, a ajuns Gheorghe Vanga cu dansatorii săi, din intenția de a-i înregistra pe reportofon o relatare și pentru a face câteva fotografii cu cele peste 200 de trofee obținute de-a lungul anilor, aflate acolo, și care sunt expuse într-o vitrină, în hol. N-a fost posibil să intrăm în clădire, cu toate că am încercat toate ușile. Primesc explicații. Gheorghe Vanga a fost anunțat de curând că va trebui să elibereze spațiul pe care-l ocupă, deoarece toată clădirea urmează să fie scoasă la vânzare prin licitație de Primăria Târgu-Mureș, ceea ce include toate spațiile: sala de spectacole și restul încăperilor, hotelul, restaurantul, barul. Aceste ansambluri folclorice au rămas pe marginea drumului și nu primesc niciun sprijin din partea oficialităților locale și județene. Așa încât, relatarea primită de la Gheorghe Vanga am înregistrat-o la o terasă, la o cafea...

CE VA FI, VA FI...

Pentru a înțelege mai bine ceea ce se întâmplă în cultura târgumureșeană și perspectivele ei, relevante pot fi relatările lui Gheorghe Vanga, acest om care și-a dedicat întreaga viață folclorului românesc, al celui autohton, cu preponderență, pe care l-a promovat atât în țară, cât și în străinătate, cu dansuri și cântece populare românești, ungurești și rrome. Se pare, mai puțin cele germane. Nu știm ce va fi în continuare, dar să urmărim cele relatate de Gheorghe Vanga: “Problemele au început în anul în care s-a luat hotărârea ca la alegerile locale și naționale să nu se mai organizeze spactacole, să nu se mai facă cadouri. Cadourile cu acest prilej au rămas mai departe, dar spectacolele au dispărut. În momentul acela, domnii Dorin Florea și Claudiu Maior, primarul și viceprimarul, apoi consilierul primarului, au retras tot sprijinul pe care l-am avut de la Primăria Târgu-Mureș. Cu toate că la acea oră aveam peste 500 de copii din școlile târgumureșene care erau organizați în ansamblurile folclorice pe care le-am amintit, în număr de peste 20. Copiii târgumureșeni, dintr-o dată au fost privați de niște drepturi, de sprijinul de a face cultură în Târgu-Mureș. Apoi au început să apară presiuni ca să plecăm din clădirea Casei Tineretului, deoarece nu mai suntem utili, fiindcă acolo trebuia, și au și reușit, să înființeze un SRL pentru turism și administrație, la Centrul Cultural “Mihai Eminescu”. L-au transformat și pe Eminescu în șprițar. S-au făcut restaurante, au adunat acolo tot ceea ce se întâmplă pe la Casa de Oaspeți de la Week-End, Platoul Cornești, la restaurantele din Cetatea Medievală. Erau patru locuri unde se mergea doar pe probleme de comerț. Am plecat de acolo la Cercul Militar, dar plăteam lunar o chirie de 450 de lei. Am rămas acolo până la sfârșitul anului trecut. Anul trecut, fiind în plină pandemie, activitatea a fost suspendată, atât în școli, cât și în instituțiile de cultură. Dar cei de la Cercul Militar ne-au pretins să plătim în continuare chiria. Într-un an de zile, noi n-am intrat în Cercul Militar, dar au pretins plata chiriei. Am fost nevoit să-mi iau de acolo costumele populare, în număr de 400, și le-am dus la Sântana, în garaj, la mine. Dar pentru că acolo nu erau condiții de păstrare și stăteau împachetate, am cerut sprijinul Primăriei din Sântana să le duc acolo, în vreun spațiu. Între timp, domnul Soos Zoltan, câștigând alegerile pentru funcția de primar al Târgu-Mureșului, i-am solicitat sprijinul și mi-a dat un spațiu în Cetatea Medievală.

M-am mutat acolo cu tot inventarul meu, care pe lângă costumele populare sunt și oglinzi mari de 2x2 metri, care se montează în sălile de repetiții, cu stații de amplificare, arhivă și altele. După o lună de zile mi-a cerut să mă mut la Casa Tineretului, care la acel moment avea sălile libere. M-am mutat acolo, dar acum, din păcate, semnalele primite de mine sunt neplăcute. Casa Tineretului va fi scoasă la licitație, sau cam așa ceva, așa că trebuie să ne mutăm și de acolo, din nou. Practic, în Târgu-Mureș nu se vrea folclor din partea oficialităților. La ora actuală, în afară de Ansamblul Profesionist “Mureșul”, cu secțiile română și maghiară, ansamblu care are activitate pentru că este plătit din banii noștri, ai contribuabililor. Artiștii care sunt angajați acolo au salarii, au sediu, au costume populare, au autobuze, au tot ceea ce le trebuie pentru a face activitate, ceea ce mie nu mi se pare a fi normal. Ca să fac o paranteză, acum se întâmplă cu folclorul exact cu ce se întâmplă cu sportul românesc. A dispărut sportul de masă. Toate echipele sportive din România, inclusiv echipele care participă la olimpiade, în competițiile internaționale ocupă ultimul loc, alături de țări precum Malta și Gibraltar. Asta se vrea și la Târgu-Mureș. La Ansamblul “Mureșul”, spre exemplu la secția română, 80% din artiștii de acolo au fost crescuți și instruiți de mine, la “Miorița”. Nu vor mai fi aceste ansambluri de dans de copii și tineri, iar peste câțiva ani nu vor mai avea nici artiști plătiți la Ansamblul “Mureșul”. Din școlile din Târgu-Mureș am avut sute de copii, organizați în ansambluri artistice, începând de la clasa zero. De exemplu acum, când copiii au fost plecați la Festivalul Internațional de la Nesebarg din Bulgaria, în proporție de 90% sunt copii de la ansamblurile artistice de la Gimnaziul “Alexandru Ioan Cuza” din cartierul “Unirii” din Târgu-Mureș. Sunt copii crescuți de noi. În anul acesta am primit până acum 12 invitații la festivaluri din Franța, Anglia, Italia, Turcia, Grecia, Bulgaria și alte țări, de acolo de unde lumea nu ne-a uitat, pentru că avem circa 150 de festivaluri internaționale la care am participat. Dar domnii de la Târgu-Mureș ne-au uitat, pentru că nu le mai servim interesele ca pe timpuri. Perspectivele noastre sunt clare. Dumneavoastră ați fost cu mine. Am fost să-mi iau trofeele câștigate la festivalurile de folclor. Sunt peste 300 de trofee obținute la festivalurile internaționale la care am participat și am vrut să le duc acasă, fiindcă la Casa Tineretului ați văzut ce este. Ar trebui să i se spună mai corect Casa Porumbeilor. Clădirea este închisă, sigilată. Perspectiva este sumbră, fiindcă am convingerea că această activitate culturală va dispărea. Cu toate că înainte de alegeri am avut promisiuni foarte încurajatoare, de la Primăria Târgu-Mureș, nu mă mai aștept la niciun sprijin. Nu mai sunt perspective în acest domeniu. Se pare că Târgu-Mureș a devenit un oraș mult prea evoluat, intelectual și spiritual și nu le mai pasă de folclor. Cred că ei trăiesc cu niște reminiscențe austriece, de pe vremea dominației lor. Vor o altă cultură, ceva mai evoluată. Nu mai există folclor pentru ei. Altă explicație nu găsesc...

VIOREL CONȚIU

Lasă un comentariu