Potrivit datelor furnizate recent de Instituitul Național de Statistică (INS), numărul românilor care nu au un loc de muncă și care au renunțat să își mai caute un job s-a triplat în prima parte a acestui an. Ei formează, împreună cu cei care nu au lucrat niciodată, așa-numitul șomaj ascuns, paralel cu cel transmis în comunicatele oficiale.
Motive
Concret, de la aproximativ 30.000 de persoane descurajate în a intra pe piața muncii în primul trimestru din 2020, în prezent numărul acestora a crescut la peste 144.000.
Printre motivele principale pentru care atât de mulți români nu își mai caută de muncă, INS amintește faptul că majoritatea acestora nu lucrează de multă vreme și nu crede că mai există locuri de muncă pentru abilitățile sau aptitudinile lor, nu cred că au școala sau pregătirea necesară pentru a obține un loc de muncă bun, așa că nici măcar nu mai caută să se angajeze, și că s-au confruntat în trecut cu diverse discriminări (cele mai multe legate de vârstă sau experiență), potențialul angajator spunându-le fie că sunt prea tineri, fie că sunt prea bătrâni.
Cei mai afectați sunt românii cu vârsta de 35 - 49 de ani, aceștia acoperind aproape o treime din totalul celor “descurajați”.
Statul ar trebui să se implice
Din datele INS, reiese că, la finalul trimestrului întâi 2021, România avea 10,9 milioane de persoane inactive, dintre care 496.000 de șomeri (după definiția Biroului Internațional al Muncii), aproape 159.000 de descurajați în a-și mai căuta un job și... 2.000.000 de români activi care nu au lucrat niciodată.
Însă economiștii cred că adevăratul număr al șomerilor este mai mare decât se anunță oficial, acest lucru fiind valabil în toată lumea.
În opinia acestora, programele de sprijin pe care guvernele le-au anunțat în pandemie au fost ca un fel de anestezie injectată pe piața muncii și abia după ce acestea vor fi retrase se va putea măsura impactul real:
“Statul trebuie să se adreseze și persoanelor care sunt descurajate, celor care nu mai caută să se angajeze. Mai întâi, trebuie să te adresezi în mod specific acelui grup de persoane, să vezi cum poți ajunge la ei, să vezi cum să îi identifici și să le oferi programe de reinserție pe piața muncii. Să îi înveți cum să își caute un loc de muncă, să vadă ce oportunități noi au apărut pe piața muncii.
Statul ar trebui să îi întrebe: dacă dumneata ai cutare ocupație, nu ai mai putea exercita o altă ocupație? Ce aș putea face eu, ca stat, să te ajut? Vrei un curs de recalificare?”.
Criza ne obligă să vedem o altă perspectivă
Orice criză este un factor determinant care ne face să ne oprim din ceea ce facem de obicei și ne obligă să vedem o altă perspectivă. Pierderea controlului, ca urmare a crizei, este posibil să ne demotiveze.
“Când trăim într-o societate așezată, ne bazăm pe acea societate, iar în cazul unei situații neprevăzute, de proporții, pierdem iluzia controlului și avem nevoie de timp pentru a ne adapta. Din moment ce, ceea ce făceam, până atunci, nu mai este valabil, e normal să îți iei un timp să te gândești la tine.
Comportamentul activ de a căuta serviciu este cel mai bun predictor în obținerea unuia, mai ales în momente dificile, cum ar fi o economie fragilă. Oamenii caută activ în momentul în care percepția proprie asupra abilităților și calităților lor este bună.
Unii nu își doresc un job, iar când găsesc unul se gândesc că poate salariul este prea mic. Și că, dacă ar accepta locul de muncă disponibil, acel job nu ar reflecta nivelul lor intelectual sau social”, spun specialiștii.
Nu apreciază efortul celor care reușesc...
Tot aceștia atrag atenția că mulți dintre ei au reușit să se păcălească, astfel, pe ei înșiși și să facă dependența lor de alții acceptabilă sau chiar să o transforme într-o reușită.
De asemenea, mulți dintre cei cu pretenții prea mari la căutarea unui job nu înțeleg și nu apreciază ce efort au depus cei care au reușit, le admiră doar rezultatele din urma muncii lor, dar nu văd și parcursul pe care l-au avut până au obținut ceea ce și-au propus.
Acest parcurs include multă muncă dificilă, încercare și eroare, practică și dezamăgiri, parte a oricărui proces care duce... nu întotdeauna la reușită. (L.P.)
LUCREȚIA POP
