“DOARME, AICI, VISÂND ÎNTREGIREA NEAMULUI SĂU...”

Distribuie pe:

În urmă cu 110 ani, la vârsta 62 de ani, țăranul român, originar din Cârțișoara (Sibiu), care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, Badea Cârțan, pleca către Dumnezeu... Nu a apucat să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte: “Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său”.

A călătorit pe jos, până la Roma, pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877, s-a înrolat voluntar în Războiul de Independență al României.

Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viața sa dedicând-o acestui scop.

Într-o vreme în care românii din Transilvania aparțineau Imperiului Austro-Ungar și nu se bucurau de drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă “armă”, cartea. Timp de peste 30 de ani, a trecut de mai multe ori munții, din porunca inimii, aducând în traistă, din Vechiul Regat în Transilvania, sute de cărți românești.

Dorind să vadă cu propriii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece, pe jos, la Roma. În ianuarie 1896, a mers pe jos, 20 de zile, până la Viena, și 23 de zile, apoi, până la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârțan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian.

“Cum era singur și al nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare: “Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie.

Fie-i memoria veșnic binecuvântată!

MARIUS PAȘCAN

Lasă un comentariu