Statele Unite ale Americii comemorează sâmbătă atentatele jihadiste de la 11 septembrie 2001, în jurul unui președinte, Joe Biden, fragilizat de sfârșitul haotic al războiului din Afganistan, declanșat în urmă cu două decenii ca represalii la aceste atacuri ale Al-Qaida care au bulversat începutul secolului al XXI-lea, notează France Presse într-un comentariu transmis vineri și preluat de agențiile de presă internaționale.
O comemorare în care durerea, emoția supraviețuitorilor, a familiilor victimelor și a martorilor rămân extrem de vii. Dar, în spațiul a două decenii și al unei generații, acest cataclism aparține de acum și Istoriei, iar tinerii americani din 2021 nu au uneori decât o conștiință parțială a lui, relevă experții.
Președintele Joe Biden și soția sa, Jill, sunt așteptați sâmbătă dimineață la New York, la impresionantul memorial construit pe locul unde altădată se ridicau turnurile gemene ale World Trade Center, doborâte la 11 septembrie 2001. Ca în fiecare an de atunci încolo, timp de trei ore, în acest loc se va da citire numelor celor în jur de 3.000 de persoane ucise. Imense fascicule de lumini verticale se ridică deja în această săptămână din cele două imense bazine negre care au înlocuit baza turnurilor.
Cuplul prezidențial urmează să se deplaseze și în Pennsylvania, unde s-a prăbușit un avion deturnat de patru din cei 19 jihadiști, și la marginea Washingtonului, unde a fost atacat Pentagonul.
Președintele Biden nu va lua cuvântul pe parcursul zilei, urmând a fi difuzat un singur mesaj video, după cum a anunțat Casa Albă.
Nimeni nu se îndoiește că această comemorare dureroasă a fost pregătită în repetate rânduri, după victoria din noiembrie, de democratul de 78 de ani care se prezintă drept reconciliatorul unei Americi fracturate.
Însă Joe Biden este fragilizat de dezastrul sfârșitului intervenției militare în Afganistan - întinsă din octombrie 2001 până la 31 august 2021 -, în timp ce Pentagonul și Departamentul de Stat au fost luate pe nepregătite de înaintarea fulgerătoare a talibanilor.
Statele Unite, care au pierdut 2.500 de militari și au cheltuit în jur de 2.000 miliarde de dolari în Afganistan, au lăsat această țară pe mâna fundamentaliștilor islamiști pe care îi alungaseră din Kabul acum 20 de ani, acuzându-i că îl adăposteau pe liderul Al-Qaida, Osama Bin Laden, ucis apoi în mai 2011, în Pakistan.
Recentul atentat de la 26 august, revendicat de aripa afgană a grupării Stat Islamic, în care au fost uciși 13 militari americani la aeroportul din Kabul, în plină operațiune de evacuare, a tulburat opinia publică. Acești tineri în uniformă, bărbați și femei, erau, cei mai mulți dintre ei, de-abia născuți în momentul în care se declanșa conflictul afgan.
Moartea lor reamintește că America se află într-o cenzură între amintirea încă vie pentru zeci de milioane de americani și o memorie istorică și instituțională pentru tânăra generație care nu a trăit momentul 11 septembrie și îl evocă uneori în familie, la școală, în media.
Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard, se întreabă chiar, în revista Foreign Policy, “cum va fi comemorat 11 septembrie la centenarul din 2101”?
Generațiile care vor veni “îl vor vedea ca pe o tragedie spectaculoasă, dar în cele din urmă minoră, sau ca pe o cotitură fundamentală în traiectoria Statelor Unite și a politicii internaționale?”, se întreabă profesorul Walt, al cărui răspuns este că “semnificația unui fapt istoric depinde de cei care îl interpretează (...) americani, afgani, irakieni, saudiți ori europeni”.
Revista The New Yorker dezgroapă în această săptămână articole pe care le publicase la câteva zile după atentate: cel mai notabil este cel semnat de Roger Angell, un autor care avea 80 de ani în epocă, fiind suficient de bătrân pentru a putea compara 11 septembrie cu amintirile sale din tinerețe despre Pearl Harbor, Hiroshima sau asasinarea lui Kennedy.
“Atacul împotriva World Trade Center este fără precedent”, scria el în 2001. “Istoria înaintează într-un ritm implacabil și vom fi în continuare confruntați cu noi cataclisme”, deplângea el.
Durerea provocată de evenimentele de la 11 septembrie rămâne, evident, foarte vie pentru familiile celor dispăruți:
“Am impresia că tocmai s-a întâmplat”, mărturisește Monica Iken-Murphy, văduva unui agent bursier în vârstă de 37 de ani, care lucra la etajul 84 al turnului Sud.
Ea ține la această ceremonie a aducerii aminte. Pentru tinerii născuți după 11 septembrie, este “important să știe ce s-a întâmplat în acea zi, pentru că există o întreagă generație care nu înțelege cu adevărat”. Este necesar “ca amintirea și istoria să rămână mereu vii”, subliniază ea în comentariul difuzat de France Presse. (sursa -agerpres.ro)
