NOILE CURSURI, ÎN UNIVERSITĂȚILE AFGANE

Distribuie pe:

Unele universități din Afganistan și-au reluat cursurile, dar îi segregă acum pe studenți în funcție de sex, potrivit mai multor imagini și interviuri obținute de jurnaliștii agențiilor AFP și Reuters.

Cursurile instituțiilor de învățământ superior au fost suspendate după ce talibanii au preluat controlul asupra țării și au cucerit capitala Kabul, în urmă cu trei săptămâni, relatează Business Insider. În prima zi de la reluarea orelor, majoritatea universităților afgane au rămas goale, însă unii studenți s-au întors la ore. Imagini obținute de Reuters și altele, distribuite pe platformele social-media, arată că instituțiile de învățământ superior au început deja să se conformeze cerințelor talibanilor, separându-i pe studenți în funcție de sex în bănci, acestea fiind la rândul lor despărțite de draperii gri.

Femeile din fotografii poartă vălul Islamic, iar unii studenți din capitala Kabul, Kandahar și Herat, două dintre cele mai mari orașe afgane, au relatat pentru Reuters că la unele universități, studentelor li se predă în clase separate sau că acestora le este permis accesul doar în anumite părți ale campusurilor universitare.

Ultima dată când s-au aflat la putere, între 1996 și 2001, talibanii le-au interzis fetelor să meargă la școală sau să urmeze cursuri de învățământ superior. Talibanii le-au interzis, de asemenea, femeilor să aibă locuri de muncă. “M-am simțit îngrozitor când am intrat la ore”, a declarat pentru Reuters Anjila, o studentă în vârstă de 21 de ani de la Universitatea Kabul. “Treptat ne întoarcem cu 20 de ani în urmă”, a mai spus aceasta.

Abdul Baqi Haqqani, ministrul interimar pentru Învățământ Superior, a declarat săptămâna trecută că femeile vor putea merge în continuare la facultate, dar că acestea vor fi separate de studenții de sex masculin și că vor avea doar profesoare care să le predea. (S.J., HotNews.ro)

NIVELUL DE TRAI AL ROMÂNILOR, AFECTAT GRAV DE INSTABILITATEA POLITICĂ

Nivelul de trai al românilor. Ce impact are instabilitatea politică în special în ceea ce privește finanțele personale, îmi propun să evoc în rândurile următoare. Guvern de coaliție 2.0 sau guvern minoritar, urmează vremuri complicate pentru România.

Pe scurt, înainte de a intra în detalii, vom avea de-a face cu suspecții de serviciu: deprecierea leului, devalorizarea titlurilor de stat (creștere randamente), inflație și ocolirea României de către investitorii strategici.

Mai întâi, de unde a pornit criza politică?

Aparent, motivul principal este programul de investiții “Anghel Saligny”, numit și PNDL 3, program prin care se “rup” 50 Mld. RON din bugetul central și se distribuie către administrațiile locale (îndeosebi primării). Scopul acestui program este, aparent, de a stimula investiții în infrastructură, acolo unde nu există capacitate și/sau know-how de absorbție fonduri europene.

Nu voi comenta dimensiunea și nici disensiunea politică privind acest program. Economic vorbind, banii încă nici nu există, ci vor fi “creați” ca angajament de plată. Adică guvernul României se va împrumuta din piețele financiare pentru a putea pune acești bani la dispoziție administrațiilor locale, întrucât bugetul național este de mult timp pe deficit.

Și apropo de deficit, în 2021, România continuă să adâncească deficitele, cele mai importante fiind:

* Deficitul bugetar. Acesta, după jumătate de an, la execuția bugetară a fost puțin sub 3% din PIB, estimarea pentru total an fiind revizuită la 7,13% din PIB; în opinia Consiliului Fiscal, dacă tot avem creștere economică relevantă anul acesta, rectificarea pentru total an ar fi trebuit să fie de fapt sub 7%, adică undeva spre 6,5%;

Consiliul Fiscal notează:

“Proiectul de rectificare bugetară slăbește consolidarea bugetară așa cum era anunțată pentru anul 2021. Soliditatea construcției bugetare programate la rectificare este inferioară celei aferente proiectului de buget, chiar dacă nivelul țintit al deficitului bugetar

(7,13% din PIB) este apropiat de cel inițial (7,16% din PIB). Este de judecat și oportunitatea unor noi cheltuieli de investiții din resurse proprii ale bugetului public în condițiile unui deficit bugetar ridicat și a stringenței consolidării bugetare din următorii ani”.

Sună familiar?

* Deficitul de cont curent. Dacă ne uităm la balanța de plăți, aceasta denotă o creștere a deficitului contului curent cumulat ianuarie-iunie 2021, în raport cu cel cumulat în aceeași perioadă a anului trecut, de 73,5% (de la 4,1 mld. euro la 7,0 mld. euro), deficitul de cont curent urmând cel mai probabil să depășească pragul de 6% din PIB în acest an;

* Deficitul balanței comerciale în primele șase luni s-a amplificat și acesta, la 10,659 miliarde de euro, mai mare cu 1,977 miliarde de euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a lui 2020. Concret, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2021, exporturile FOB au fost 36,168 Mld. Euro, iar importurile CIF au însumat 46,828 Mld. Euro.

Așadar, în România, frenezia cheltuielilor e în toi, deficitele continuă să crească, iar acest lucru înseamnă doar că luăm bani din viitor și îi cheltuim în prezent.

Și nici asta nu ar fi o problemă atât de mare, atâta timp cât banii ar fi investiți în proiecte cu valoare adăugată mare.

Un exemplu, dacă tot ne pasă de valoarea facturilor la energie și gaze, ar fi exploatarea de gaze din Marea Neagră un proiect care ar putea asigura României independența pe o resursă extrem de importantă, în contextul renunțării la cărbune și a diminuării petrolului din mix-ul energetic.

Acolo ar fi poate o prioritate strategică mai importantă a României. Între timp, importurile de gaze ale României au crescut semnificativ anul acesta, în anumite luni culminând până la 30-40%. (evz.ro)

ALIMENTE CARE STIMULEAZĂ PRODUCEREA DE MELATONINĂ, HORMONUL CARE AJUTĂ LA REGLAREA CICLULUI NATURAL DE SOMN

Melatonina este un hormon pe care corpul îl produce în mod natural și este responsabil în primul rând de reglarea ciclului natural de somn. Întrucât secreția de melatonină are loc pe timpul nopții, persoanele care suferă de insomnie pot dezvolta un deficit de melatonină. Din fericire, soluția pentru a stimula producerea de melatonină în corp se află la îndemâna tuturor, prin consumul și introducerea în dieta zilnică a anumitor alimente.

“Melatonina poate contribui la reducerea simptomelor depresiei sezoniere, îmbunătăți sănătatea ochilor și chiar ameliora refluxul gastroesofagian și, în plus, este și un puternic antioxidant care poate oferi o mulțime de beneficii organismului. Pe lângă îmbunătățirea somnului, melatonina este implicată și în gestionarea sistemului imunitar, reglarea tensiunii arteriale și a nivelurilor de cortizol. Beneficiile melatoniei au fost semnalate și în cadrul unui studiu efectuat pe 50 de persoane care suferă de insomnie, iar rezultatele au arătat că administrarea de suplimente cu melatonină, cu două ore înainte de culcare, a ajutat oamenii să adoarmă mai repede și a îmbunătățit calitatea generală a somnului”, spune dr. Corina Zugravu, Președinte Centrul de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.

4 alimente bogate în melatonină

1. Nucile

Nucile, migdalele, fisticul și caju sunt adesea considerate a fi alimente benefice pentru îmbunătățirea calității somnului. Deși cantitățile pot varia, nucile conțin melatonină, precum și minerale esențiale, cum ar fi magneziu și zinc, care sunt esențiale pentru organism. Rezultatele unui studiu clinic au arătat că administrarea de suplimente ce conțineau melatonină, magneziu și zinc în cazul adulților care sufereau de insomnie a condus la un somn mai calitativ și mai odihnitor.

2. Cireșele

Cireșele reprezintă o altă sursă de melatonină la îndemână în acest sezon, ce pot ajuta organismul în reglarea somnului. În timpul celor zece luni ale anului, când cireșele sunt în afara sezonului, cele uscate, dar și sucul de cireșe (fără zahăr) pot fi înlocuitori buni. Cercetătorii recomandă consumarea acestora cu o oră înainte de culcare.

3. Ovăzul

O altă sursă de melatonină este ovăzul, una dintre cele mai bune cereale care pot îmbunătăți calitatea somnului. Ovăzul este bogat în vitamina B6, o vitamină anti-stres și melatonină. În plus, ovăzul este bogat atât în calciu, cât și în magneziu, două minerale care ajută la îmbunătățirea somnului.

4. Berea

Studiile arată că melatonina prezentă în bere are proprietăți antioxidante și neuroprotectoare. Acest hormon poate fi găsit în diferite alimente precum fructele și legumele, dar și în băuturile fermentate precum berea și vinul, ceea ce l-a determinat pe profesorul Javier Marhuenda să efectueze cercetarea “Melatonina în vin și bere: efecte benefice”, publicată recent în revista Molecules. Rezultatele cercetării arată că nivelul de melatonină variază în funcție de procesul de fermentare. Însă, chiar și în cantități mici, contribuția melatoninei asociată cu un consum moderat de bere este suficientă pentru a avea efecte benefice pentru organism.

CĂTĂLINA CIOBANU The Public Advisors

ZONELE URBANE DIN BULGARIA, POLONIA ȘI ROMÂNIA AU CEA MAI MARE POLUARE A AERULUI DIN UE

Media anuală a concentrației de particule fine (PM2,5) în zonele urbane din Uniunea Europeană a scăzut până la 12,6 l'g/m3 (micrograme pe metrul cub) în 2019, de la 25 l'g/m3 în 2015, dar cu toate acestea continuă să fie peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, adică o medie anuală de 10 l'g/m3, arată datele publicate joi de Eurostat.

În rândul statelor membre, cea mai mare medie anuală a concentrației de particule fine (PM2,5) se regăsește în zonele urbane din Bulgaria (19,6 l'g/m3), Polonia (19,3 l'g/m3) și România (16,4 l'g/m3). În contrast, concentrația este cea mai scăzută în zonele urbane din Estonia (4,8 l'g/m3), Finlanda (5,1 l'g/m3) și Suedia (5,8 l'g/m3).

PM2,5 reprezintă cele mai periculoase particule fine, adică cele cu un diametru mai mic de 2,5 microni. Spre deosebire de PM10 (adică particule cu o dimensiune de 10 microni), particulele PM2,5 pot afecta mai grav sănătatea deoarece pătrund adânc în plămâni.

Potrivit unui studiu publicat în luna martie de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, în 2020, iar capitala București a ocupat poziția 51 la nivel mondial. Cea mai poluată capitală din lume este Delhi (India), iar la polul opus, aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Insulele Virgine și Noua Zeelandă, sau în capitalele țărilor nordice Suedia și Finlanda.

La nivel mondial, în 2020, doar 24 din cele 106 țări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru poluarea cu PM2,5, susține IQAir.

Lasă un comentariu