Dintr-un studiu realizat în acest an (2021), la nivel global, de compania Deloitte, în 45 de țări, printre care și România, aflăm că principalele motive de îngrijorare pentru tinerii născuți între anii 1983 și 2003 sunt educația, nivelul de corupție în lumea afacerilor și a politicii, nesiguranța financiară și protecția mediului.
Concret, cercetarea Deloitte se referă la tinerii din Generația Millennials (cei născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și Generația Z (cei născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2003).
Viitorul financiar
Potrivit studiului, cele mai mari preocupări ale exponenților Generației Millennials sunt legate de menținerea stării de sănătate (28%), șomaj (27%) și protecția mediului (26%), în timp ce cei din Generația Z pun pe primul loc protecția mediului (26%), urmată de șomaj (25%) și de menținerea stării de sănătate.
Pandemia de Covid-19 a creat incertitudine și cu privire la viitorul financiar al celor două generații, astfel că 44% dintre românii Millennials sunt stresați în cea mai mare parte a timpului, ușor peste media globală de 41%.
În cazul Generației Z, 51% dintre respondenții din România spun că sunt stresați aproape permanent, comparativ cu media globală de 46%.
De altfel, cei mai importanți factori de stres sunt resimțiți mult mai intens în România, în comparație cu media la nivel global.
Bunăstarea familiei
Astfel, pentru Millennials, sursele principale de stres sunt situația financiară pe termen lung (61% în România față de 46% la nivel global), bunăstarea familiei (57% dintre români față de 46% la nivel global), locul de muncă și perspectivele de carieră (56% față de 41%), starea de sănătate fizică și mentală (51% față de 33%).
Pentru Generația Z, principalul factor de stres este legat de bunăstarea familiei (66% în România față de 47% global), urmat de aspectele ce țin de carieră (62% față de
50%), situația financiară pe termen lung (58% față de 48%) și starea de sănătate fizică și mentală (48% față 35%).
Responsabilitate față de sănătatea publică
Conform studiului, citat de mediafax.ro, în România, 80% dintre Millennials și 88% din cei din Generația Z spun că pandemia i-a determinat să acționeze pentru a-și îmbunătăți viața proprie (față de 71%, respectiv 70%, la nivel global) și a comunității din care fac parte (68% dintre Millennials, 78% din Generația Z).
În contextul pandemiei, 84% dintre tinerii români din ambele generații spun că au respectat recomandările autorităților în domeniul sănătății publice.
*
Studiul Deloitte Global a fost efectuat în rândul a peste 14.500 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 8.500 exponenți ai Generației Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2003) din 45 de țări din întreaga lume.
Printre intervievați, se regăsesc atât angajați cu funcții executive în organizații mari, cât și persoane angajate pe bază de proiect, voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, dar și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ (în special în cazul celor din Generația Z). (L.P.)
LUCREȚIA POP
