Mutațiile petrecute prin cel de-al II val - industrilizarea și urbanizarea și ulterior cooperativizarea agriculturii, dacă ne referim la societatea românească din perioada modernă și contemporană, a produs schimbări radicale în raportul dintre cadre și manifestări, conducând la ceea ce desemnăm prin conceptele complementare de modernitate și modernism, transformate ulterior în postmodernism. Astfel, pătrunderea urbanului în sat a schimbat radical viața spirituală din acest mediu, din păcate mai mult negative decât pozitiv, limitând-o la manifestări mai mult nocive decât pozitive, ceea ce a condus la înlocuirea tradiției și a culturii autentice populare cu substitute culturale, cunoscute prin ceea ce este desemnat prin chici, artificializându-se asemenea culturii urbane. Astfel, civiliația verde sau a lemnului este înlocuită cu civilizația gri sau a betonului - artefactului, fiind schimbat raportul dintre om și natură, pe fondul unui impact ecologic negativ, cu consecințe vizibile în prezent și mai ales în viitor.
În același timp, au avut loc schimbări în planul cadrelor și mai ales în cel al manifestărilor spirituale. În acest sens, I.D.D. Sîrbu, în cartea Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, evidenția trei atribute fundamentale care mențin vitalitatea unui popor și a unei țări: pământul, țăranii și limba. Putem constata cu ușurință că toate cele trei atribute evidențiate de autorul citat au cunoscut mutații calitative radicale: în mare parte, pământul nu ne mai aparține, la fel și unele bogății ale solului și subsolului; țăranii sunt pe cale de dispariție, asemenea satului tradițional, iar limba - acel “fagure de miere”, a cunoscut imixtiunea limbilor străine în fondul lexical, fiind într-un continuu proces de pierdere a identității și prin aceasta și a pierderii identității naționale. Astfel suntem afectați spiritual și moral prin ceea ce este desemnat prin acest fenomen ideologic și politic al corectitudinii politice, prin care majoritatea rămâne la influența și sub relativa dominație a minorității, care se vrea să devină o principală putere într-o societate amalgamată și bulversată, specifică acestor stadii ale modernismului și postmodernismului.
Așa cum am mai spus, criza spirituală modernă începe odată cu trecerea de la ocupația agricolă din ruralul tradițional la industrie și urbanizare. Iată ce spune autorul romanului citat: “Cât timp am avut o țărănime (chiar săracă și retrogradă cum era) trăiam în veșnicia unei asigurate regenerări organice: nu pieream și muream, ne renășteam ca pădurea și câmpul. Intrând în urbe și industrie, am pășit în imperiul fără de întoarcere al distrugerii - deșertăciuni (Solomon). Ce pierdem nu se recuperează, ce se răcește piere - suntem contemporanii sinuciderii treptate a satului românesc”. De aceea, atunci când va muri satul, l-aș completa pe autorul citat, veșnicia nu mai are unde să se nască și va pieri de la sine. Astfel, pentru cultura poporului nostru, pieirea satului este cel mai important eveniment al acestui început de secol și mileniu, tendința fiind cea specifică despiritualizării și desacralizării, ceea ce înseamnă că, așa cum “profețea” Andre Malroux, omenirea nu va putea exista fără religie și spirit în general.
Dacă ne referim la cel de-al treilea val (Toffler a scris o carte de referință în acest sens, cu același titlu), cunoscut prin denumirea menționată, care reprezenta “infosfera”, ne putem da seama de impactul indus prin aceste mijloace moderne și sofisticate ale comunicării online, prin care se pune un mai mare accent pe latura instructiv-informativă și în mai mică măsură pe cea educativ-formativă, adâncind și mai mult această criză spirituală și morală, specifice acestei societăți informatizate - postindustriale și postmoderne, în total dezacord cu dimensiunea morală și spirituală. Care este rolul noilor tehnologii - ce aparțin acestei noi industrii informaționale - IT, prin care se transferă informația, este ușor de dedus, efectele predominant negative fiind cel mai vizibil în plan moral și spiritual. Așa cum se exprima McLuhan, tehnologia informațională actuală a redus Terra la dimensiunile unui sat. Omul modern este un om informat, la curent cu tot ceea ce se întâmplă în fiecare clipă, inclusiv pe partea cealaltă a Pământului”. În acest mod și prin asemenea mijloace a fost redus timpul și spațiul fizic și social, favorizând acel proces al globalizării informaționale și culturale, lumea de azi fiind pe cale să devină un “sat globalizat”.
Într-un articol privind radiografia satului românesc contemporan, arătam că: biserica este substituită cluburilor, discotecilor și mai ales barurilor, chiar și în rural; credința religioasă cu libertatea de gândire și rațiune - acea “târfă a diavolului” (Luther) și supraestimarea Eului - Sinelui, în defavoarea lui Dumnezeu; rugăciunea cu divertismentul; cartea cu internetul; sentimentele superioare cu emoțiile primare și spiritual gregar de regulă revendicativ; respectul semenului cu sfidarea; iubirea semenului cu ura și invidia; implicarea - spiritul civic și responsabil cu indiferența și iresponsabilitatea, adâncind criza morală și spirituală contemporană.
Conf. univ. dr. IOAN JUDE, sociolog
