CEA MAI IMPORTANTĂ VICTIMĂ COLATERALĂ A ATENTATELOR DIN SUA A FOST AFGANISTANUL

Distribuie pe:

La mii de kilometri de New York, Afganistanul a devenit victima colaterală a atentatelor de la 11 septembrie 2001, atunci când președintele de la acea vreme, republicanul George W. Bush, a lansat o operațiune pentru a înlătura de la putere regimul taliban, scrie agenția EFE într-un comentariu, adăugând că tocmai acești talibani au revenit la putere, 20 de ani mai târziu, și au transformat operațiunea militară americană într-unul din cele mai mari fiasco din istoria contemporană.

În cele două decenii scurse de la 11 septembrie 2001, administrațiile americane au cheltuit miliarde de dolari în Afganistan, potrivit studiului ,,Proiectul Costuri de Război” al Universității Brown. Un război care s-a încheiat cu o retragere în grabă a trupelor americane din țară, lăsând în urmă o cantitate uriașă de armament și echipament în mâinile talibanilor. Însă bilanțul militar nu este unicul ce trebuie luat în considerare, după 20 de ani de prezență străină în țară, fiindcă Afganistanul pe care îl controlează în prezent talibanii este radical diferit de acea țară din care au fost expulzați via forțele armate în 2001, în operațiunea americană.

Kabulul pe care l-au găsit militarii americani

Când trupele americane au intrat în Afganistan, la doar câteva luni după atentatele jihadiste din 11 septembrie, nu era niciun secret că găsirea lui Osama Bin Laden și răzbunarea pe Al Qaida - responsabili de atentatele din SUA - reprezentau obiectivul principal al acelei operațiuni, botezată ostentativ ,,Libertate durabilă”, notează EFE.

La sosirea trupelor americane, în capitala afgană domnea o uriașă neîncredere și mai ales teama pe care o aduc cu sine intervențiile militare străine. Reconstrucția unei țări izolate de comunitatea internațională avea să fie o sarcină de durată, și nu doar din punct de vedere practic, ci și ideologic.

Întemeiat pe obiceiurile etniei paștune, codul moral foarte conservator ,,paștunwali'' în interpretarea sa cea mai radicală a dus la interdicția educației fetelor și excluderea femeilor din forța de lucru, cu extrem de rare excepții (femei medic pentru a trata alte femei).

Totodată, era evidentă lipsa infrastructurii: aproape că nu existau drumuri asfaltate într-o țară eminamente rurală, nici telefoane mobile, nici iluminat public în orașe.

Bănci, telefoane și funcționare

Douăzeci de ani mai târziu, talibanii nu vor mai guverna o societate izolată de lume. Există 20 de milioane de linii de telefon mobil, mii de kilometri de autostrăzi, sute de spitale publice și private, puncte medicale în întreaga țară și școli la care asistă fete și băieți deopotrivă (sunt nouă milioane de școlari în învățământul primar).

Treizeci la sută din funcționarii civili sunt femei, unele dintre ele ieșind deja în stradă pentru a cere public dreptul de a-și păstra locurile de muncă. Deocamdată, talibanii reacționează cu perplexitate și cu o oarecare moderație la revendicările femeilor, consideră EFE.

Este la fel de adevărat că bugetul țării depinde în proporție de până la 65% de finanțarea străină, căreia i se datorează crearea infrastructurii, a serviciilor de bază și până și a forțelor armate și de poliție afgane.

Cei 20 de ani scurși de la sosirea americanilor în Afganistan au fost marcați, totodată, de o extindere înfloritoare a entităților bancare în toată țara, ceea ce le-a permis afganilor să economisească în conturi bancare banii pe care înainte de 2001 îi țineau la saltea. Însă căderea regimului afgan al președintelui Ashraf Ghani a făcut ca cetățenii să se înghesuie la bancomate pentru a-și scoate toate economiile.

Afganistanul, unde 72% din populație trăiește sub pragul sărăciei (cu mai puțin de un dolar pe zi), s-ar putea confrunta cu o creștere a acestui procent la 97% în numai șase luni, după cum a avertizat Programul de Dezvoltare al ONU (PNUD) pentru Asia și Pacific. Cu toate că PNUD consideră că acesta ar fi ,,scenariul cel mai pesimist”, sunt câțiva factori care îl fac destul de probabil: seceta prelungită, pandemia de coronavirus, sistarea ajutorului extern și presiunea asupra sectorului bancar.

,,Gestionarea războiului în ultimii 20 de ani a fost simplă pentru talibani, însă adevărata probă a adevărului abia acum începe, când vor avea de gestionat un întreg sistem. Să formezi un luptător pentru război durează câteva luni, însă să pregătești un profesionist în finanțe, educație sau sănătate durează ani de zile”, avertizează din Kabul, pentru EFE, Timor Khan, care până de curând conducea o companie de pregătire profesională a funcționarilor, precizează AGERPRES.

Lasă un comentariu