GEORGE COȘBUC LA... ȚOPA

Distribuie pe:

Poetul țărănimii (C. Dobrogeanu Gherea), George Coșbuc (20.09.1866-9.05.1918), această glorie a neamului nostru (Gh. Bogdan Duică), este primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii române.

S-a născut în localitatea Hordou, azi Coșbuc, în județul Bistrița-Năsăud, părinții fiind preotul Sebastian și preoteasa Maria.

Clasele primare le începe la Salva, le continuă la Telciu și le termină la Năsăud, unde urmează gimnaziul și liceul.

Debutul poetic al lui Coșbuc are loc tot la Năsăud, unde publică primele poezii în “Musa Someșană”, revista literară a liceului.

O activitate poetică rodnică o desfășoară la “Tribuna” lui I. Slavici, de la Sibiu (1884-1889).

Chemat de Titu Maiorescu, conducătorul “Convorbirilor literare”, poetul se stabilește, în 1889, la București, unde va rămâne definitiv, până la încetarea sa din viață, în mai 1918.

O remarcă, de ordin istoric, se impune: Transilvania, din timpul vieții lui Coșbuc, s-a aflat sub ocupația austro-ungară. Ziua cea mare a românilor, 1 Decembrie 1918, România întregită, bucuria unui întreg neam, n-a mai fost apucată de poet, dar dragostea mare pentru poporul român, din Ardealul străbun, a rămas toată viața în sufletul său, “cântându-i bucuria și amarul, iubirea și ura”.

Născut din popor, satul românesc este oglindit în poezia sa în toată complexitatea și profunzimea socială, obiceiurile familiale majore (nunta și înmormântarea etc.)

Opera sa poetică este impregnată și de spiritul patriotic autentic, adevărat și mobilizator, de lupta acestui neam românesc pentru libertate, demnitate, unitate și pentru păstrarea credinței strămoșești.

“Pentru sânta lege-a crucii,

Pentru limba ce-o vorbim: Ce de-oțel pe săbii lucii

Pus-am noi de când trăim!”

Cântec

Vasta sa operă poetică, reprezentativă pentru cultura română, cuprinde câteva volume de poezii: “Balade și idile”(1893), “Fire de tort”(1896), “Faptul zilei” (1902), “Cântec de vitejie” (1904).

În final, să ne gândim ce înseamnă istoria, mă refer aici doar la o componentă importantă a ei: cultura, deci și literatura.

Fără cultură, fără istorie, fără educație în spiritul valorilor noastre românești, fără un filon patriotic, autentic, riscăm să nu înțelegem prezentul, să nu-l valorificăm cum trebuie, să nu intuim viitorul. Trecut, prezent și viitor, iată treptele devenirii noastre întru libertate. Globalizarea vertiginoasă și promovarea unor “valori” străine nouă trebuie să ne îndemne să prețuim ce avem, să nu ne pierdem specificul și identitatea noastră națională.

Spunea un alt mare poet român, Vasile Alecsandri, că nu poate exista un popor fără cântecele, fără “giocurile”, fără tradițiile sale, fără valorile sale reprezentative.

O întrebare se pune: este poetul George Coșbuc actual? Răspunsul este categoric, Da.

“Scrisul lui Coșbuc trăiește și va trăi cât va fi neamul românesc”.

(Liviu Rebreanu)

La Țopa, poetul nostru de suflet, George Coșbuc, este mult îndrăgit și prețuit. În acest sătuc transilvan de pe Târnava Mare, folclorul este conservat și promovat de un grup folcloric cu o activitate bogată și îndelungată, de peste 40 de ani, condus de o mare iubitoare și pasionată de folclor, dna Eusebia Șuteu. Cele două expoziții muzeale din sat, o altă dovadă a păstrării tezaurului etnografic și folcloric al satului.

Pentru cinstirea poetului George Coșbuc, Căminul cultural din localitate poartă numele poetului, iar Grupul de recitatori, elevi sau foști elevi ai școlii din Țopa, de asemenea.

Din 2006, acest grup a susținut numeroase activități dedicate lui Coșbuc: excursii în satul natal al poetului, seri literare, activități aniversare, concursuri, sesiuni de referate privind biografia și opera poetului etc. Au fost editate afișe, cărți poștale, calendare, semne de carte etc. Sunt în curs de publicare două cărți despre activitatea Grupului de recitatori “George Coșbuc”.

Multe persoane (vor fi menționate în cărțile despre grupul de recitatori) s-au implicat în activitățile grupului, îndeosebi cadrele didactice (învățătoare și educatoare) de la școala din Țopa și de la grădiniță: Marișca Sabău, Valentina Potinteu, Anamaria Ungur (Sârbu), Felicia Avram. Cu mult suflet și implicarea ce o are bibliotecara din comuna Albești, Anca Ciotloș.

De remarcat și activitățile comune susținute de cele două grupuri: folcloric și de recitatori, cu diverse ocazii.

Prof. TRAIAN SABĂU

Lasă un comentariu