Universitatea din Kiel (Germania) a publicat, zilele trecute, un nou studiu privind posibilele consecințe ale punerii în aplicare a Strategiei “De la Fermă la Furculiță” (F2F). Încă un raport care confirmă consecințele majore pe care strategia emblematică a Comisiei le-ar putea avea asupra producției alimentare din UE, asupra fermelor noastre și asupra coeziunii zonelor rurale.
Confirmând un raport tehnic al Centrului comun de cercetare (JRC), publicat foarte discret la mijlocul verii, acest nou studiu subliniază, de asemenea, relocările masive de dioxid de carbon care ar putea rezulta din abordarea Strategiei F2F, doar pe bază de ținte, ceea ce îi determină pe autori să afirme că “Strategia F2F nu este eficientă împotriva schimbărilor climatice!”.
La mai bine de un an de la lansarea Strategiei F2F de către Comisie, nu avem încă un studio oficial, ceea ce împinge diverse universități și părți interesate să-i evalueze impactul potențial. În ultimele săptămâni, studiile au început să se înmulțească, indicând tendințe similare, care ar trebui să fie îngrijorătoare nu doar pentru comunitatea agricolă, se arata într-un Comunicat de presă al COPA- COGECA referitor la consecințele aplicării strategiei “Farm to Fork” (“De la Fermă la Furculița”).
Conform aceluiași document, pe partea de producție, la fel ca toate studiile, acest nou raport consideră că Strategia F2F ar duce la o scădere semnificativă a acesteia. Pentru autori, pierderea ar varia între 20% pentru carnea de vită, 6,3% pentru lapte, de 21,4% și, respectiv, 20% pentru cereale și oleaginoase, la nivelul UE. Ca și în cazul studiilor anterioare, autorii anticipează creșteri semnificative de prețuri. Cele mai puternice efecte asupra prețurilor ar putea fi observate pentru carnea de vită, cu o creștere de 58%, urmată de carnea de porc, cu o creștere de 48%, apoi de laptele crud, cu o creștere de aproximativ 36%. Creșterile de preț pentru culturile vegetale ar varia între 15% pentru fructe și legume, 18% pentru semințe oleaginoase și 12,5% pentru cereale.
În ceea ce privește comerțul, concluzia Universității Christian-Albrechts este, de asemenea, foarte clară: dacă toate măsurile F2F sunt puse în aplicare simultan, “poziția netă de export a UE pentru cereale și carne de vită ar reveni la o poziție netă de import”.
În ceea ce privește studiul JRC, acest nou raport anticipează o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în jurul a 29% din potențialul de încălzire globală al agriculturii UE. Cu toate acestea, autorii consideră că această strategie nu va fi eficientă din punct de vedere climatic.
Pe de o parte, autorii consideră că strategia va duce la o reducere a stocării CO2 în sectorul LULUCF comunitar, de 50 de milioane de tone de CO2 eq, în timp ce relocarea producției noastre în țări terțe ar duce la emisii suplimentare de GES, de 54,3 milioane de tone de CO2 eq.
Aceste două mecanisme combinate ar neutraliza efectul scontat al strategiei UE privind reducerea efectivă a emisiilor din agricultură.
Concluzia cercetătorilor ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru factorii de decizie europeni:
“Strategia F2F, în sine, nu corespunde încă unei strategii coerente de politică agricolă. Măsurile individuale din Strategia F2F corespund, mai degrabă, unor restricții concrete de producție, care nu oferă încă un cadru coerent de politică agricolă menit să asigure o punere în aplicare eficace și eficientă a obiectivelor Pactului verde în agricultură”.
Acest studiu, la fel ca și cele anterioare, are limitări, deoarece efectele Strategiei F2F vor fi numeroase și sunt dificil de cuprins într-un singur instrument de modelare. Totuși, de ce nu au fost elaborate aceste modele înainte de anunțarea obiectivelor cuantificate?
De ce Comisia nu a realizat deja o evaluare a impactului acestei strategii, care să ne permită să discutăm soluții concrete?
De ce se pregătește Parlamentul European să voteze în plen măsuri și mai restrictive, fără să fi evaluat măcar impactul suplimentar?
Reacționând la noul studiu, Christiane Lambert, președinta COPA, a declarat: “Comunitatea agricolă din UE s-a angajat pe drumul către tranzițiile necesare, din ce în ce mai multe inițiative apărând la nivel local și global. Cu toate acestea, ne confruntăm acum cu o problemă reală în ceea ce privește metoda de elaborare a Strategiei F2F la Bruxelles. Comisia Europeană sau Parlamentul European nu pot ignora aceste publicații și consecințele sociale, economice și de mediu pe care le presupun. Nu putem accepta o abordare contraproductivă, bazată pe ținte, a Strategiei F2F.
În această săptămână am fost frapați de faptul că agricultura nu a fost nici măcar menționată în discursul privind starea Uniunii. Comisia trebuie să deschidă un dialog real cu comunitatea agricolă, să lucreze la soluții concrete, dacă dorim să găsim răspunsuri colective, în ceea ce privește problemele fundamentale ale relocării emisiilor de dioxid de carbon, ale suveranității alimentare și ale distribuției echitabile a eforturilor.”
