Aceasta este una dintre concluziile raportului Platformei Europene de politici sanitare publice “The Health Policy Partnership”. Acesta arată situația dezastruoasă în prevenția afecțiunilor cardiovasculare în mai multe țări Europene, printre care și România.
Același raport indică faptul că România cheltuiește, anual, doar 16 euro per capita pentru boala cardiacă ischemică și boala cerebrovasculară, ceea ce reprezintă a doua cea mai joasă rată de finanțare din Europa.
* Peste un milion de români suferă de o boală cardiacă ischemică și peste 450.000 au supraviețuit unui accident vascular cerebral (stroke). Împreună, cele două afecțiuni sunt responsabile de 38% din decesele din România. *Rata de deces de cauză cardiovasculară este de 3 ori mai mare în România decât media europeană, iar rata de deces cauzată de stroke este de 2 ori mai mare.
* Aceasta face ca România să aibă una din cele mai mari rate de decese prevenibile din Europa, fiind pe primul loc la femei și pe locul 3 la bărbați. România cheltuiește, anual, doar 16 euro per capita pentru boala cardiacă ischemică și boala cerebrovasculară, ceea ce reprezintă a doua cea mai joasă rată de finanțare din Europa. În România nu există nicio politică formală dedicată prevenției secundare a evenimentelor cardiace acute sau stroke-ului.
* Deși există obiective asumate pentru prevenția secundară, nu au fost definite ținte specifice. Țara noastră nu are în prezent o strategie națională de luptă împotriva bolii cardiovasculare, și nu are registre sau survey-uri naționale privind bolile cardiovasculare.
* Restricția accesului la programe de recuperare prin sistemul de asigurări de sănătate reprezintă o barieră importantă pentru prevenția accidentelor cardiovasculare în România. Lipsa rambursării recuperării cardiovasculare a dus la o rată de abandon de 40-60% a măsurilor de prevenție secundară de către pacienții cardiaci.
* În România avem foarte puține centre de reabilitare cardiacă și prea puțini pacienți cardiaci primesc recomandări în acest sens și mai puțini participă la ele. Doar 24% din pacienții cardiaci din România au primit o schemă de recuperare cardiovasculară, iar dintre aceștia, doar 14% au urmat procedurile de recuperare.
* Unitățile de recuperare sunt foarte puține și nu au facilitățile necesare. Personalul lor este format din specialiști în recuperare generală, care au rețineri să se angajeze în tratamentul pacientului cardiac. Majoritatea pacienților din România sunt tratați în centre de recuperare generală, care, de cele mai multe ori, nu beneficiază de facilități adecvate și nu au personal specializat în recuperarea cardiacă. CNAS nu rambursează procedurile de reabilitare cardiacă, iar circa 120.000 pacienți cardiaci sunt lăsați de izbeliște, în fiecare an, din cauza indisponibilității facilităților de recuperare cardiovasculară.
* Toate acestea ne fac să susținem necesitatea elaborării unui plan de acțiuni concret, în vederea prevenției secundare în bolile cardiovasculare în România.
Prof. univ. dr. THEODORA BENEDEK Șeful Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș
