M-au deranjat criticile la adresa unui articol publicat în cotidianul nostru, sub semnătura unui inventator mureșean, ing. Vasile Baciu, un om deosebit, uneori prea visător, marginalizat și neînțeles de cei cărora le-a făcut numai bine. În articolul “Imunologie contra Covid", printre altele, autorul amintea despre efectele antivirale ale Piretrinei, o substanță activă dintr-o varietate de crizantemă “Crizantema Dalmațiană". Pasionat de cercetări și inventică, inginerul Baciu s-a documentat din diferite surse despre această plantă miraculoasă, mai ales în Franța, unde a fost tratat de leucemie. Din nefericire, această varietate de crizantemă nu se găsește în România. A căutat-o la Grădina Botanică din Cluj-Napoca, la Grădina Botanică a Universității de Medicină din Târgu-Mureș, fără succes. Mai nou, și-a manifestat dorința de a aduce câțiva butași din Franța, să înmulțească planta și la noi. Vreau să spun că despre Piretrum, substanța activă din această plantă, am aflat în Statele Unite, în timp ce am vizitat stupina unui apicultor în vârstă de nouăzeci de ani, care își trata albinele cu Piretrum. În comuna Livezeni mai există un pasionat cercetător în domeniul fitofarmaceutic, dr. Dan Josif, care cercetează de mai mulți ani efectul anticancerigen al unei plante medicinale, o varietate de Pelin, numită Pelișor. Din păcate, nici acest cercetător nu a găsit înțelegere în lumea medicală pentru testarea substanței active pe bolnavii de cancer sau de alte afecțiuni grave.
În Sovata, un inginer chimist, care a lucrat și după revoluție la Institutul de Cercetări Chimice din București, ing. Jagher József, a inventat și a pantetat un antiviral, sută la sută natural, pe care îl exportă în țările din Uniunea Europeană. Subsemnatul l-am testat și sunt mulțumit de rezultate.
Vreau să spun că nu trebuie să luăm în derâdere alternativele la tratamentele medicale cu substanțe chimice, că există alternative cu tratamente naturiste, capabile să ne vindece de anumite afecțiuni grave sau să ne amelioreze boala. De pildă, APITERAPIA, cu produse apicole folosite din cele mai vechi timpuri pentru tratamentele diferitelor maladii, împreună cu o serie de plante și ierburi sunt de un real folos împotriva sau prevenirea unor boli grave. Rețeta doamnei Tatoiu, pe care îmi permit să o fac publică
și în calitate de apicultor, constă din: 1,5 kg miere de salcâm, 300 grame de polen, 150 grame de propolis tinctură, 4 grame lăptișor de matcă, amestecate bine într-un vas de plastic.
Un antiviral puternic este Tinctura de Propolis, formată din 30 grame propolis brut la macerat cu 100 grame alcool dublu rafinat. Lăptișorul de matcă, polenul cules de albine și veninul sunt remedii care contribuie la creșterea imunității. Atenție, produsele apiterapeutice aplicate în medicina alternativă se fac sub supravegherea unui medic specialist și la recomandarea acestuia. Este adevărat că multe produse sunt fabricate la Institutul de Cercetări și Producție pentru Apicultură din București sau la Combinatul Apicol, și se pot procura prin magazinele de specialitate ale Asociației Crescătorilor de Albine din România, iar unele proceduri se pot face numai sub supravegherea medicului specialist. De pildă, tratamentul cu venin de albine.
În medicina alternativă tradițională din România mai există tratamentele cu plante medicinale. Salvia, Menta, Mușețelul, Sunătoarea, Teiul, Rostopasca sunt plante care nu trebuie să lipsească din farmacia unei gospodării. Atenție! Respectați perioada de recoltare, anotimpul, perioada din zi, ora, metoda de uscare.
După finalizarea studiilor la Facultatea de Agronomie din București, am efectuat un stagiu de pregătire la Stațiunea de Cercetări și Producție pentru Plante Medicinale și Aromatice din Crângu-Fundulea, sub îndrumarea unor cercetători renumiți: dr. Emil Păun, un pasionat apicultor, dr. Mihaela, iar când m-am stabilit la Târgu-Mureș, am colaborat cu profesorul dr. Gabriel Racz de la Facultatea de Farmacie. Domnia sa m-a invitat să preiau Grădina Botanică de la Institut, o adevărată comoară fitofarmaceutică. Un colonel de Securitate, care avea o prietenă inginer horticol, a aflat după amiaza că postul este vacant. Seara s-a urcat pe acceleratul de București. S-a dus omul la Ministerul Învățământului și s-a întors cu numirea pentru prietena lui, inginer horticol. Dumnezeu să o odihnească în pace, fiindcă a trecut la cele veșnice înainte de pensionare. Profesorul a rămas surprins, iar eu am abandonat definitiv cercetarea fitofarmaceutică, mai ales că la propunerea profesorului Racz, am încercat cu o temă de cercetare la SCZ Sângeorgiu de Mureș, unde regretatul dr. Emil Silvaș nu a fost de acord. După revoluție, profesorul dr. Gabriel Racz a plecat în Ungaria, unde ungurii i-au creat un Institut de Cercetări pentru plante medicinale, iar noi am distrus, lichidat singura stațiune de profil din țară. Mai vreau să amintesc despre o creație farmaceutică, oarecum naturală, Trofopar, fabricat din ficat de bovine, un medicament miraculos, care trata cazurile de cancer la ficat, bolile hepatice, în general. După 1990, abatorul s-a închis, iar Fabrica de medicamente din Târgu-Mureș, de lângă abator, nemaiavând materie primă, nu a mai produs Trofoparul. Din câte am înțeles, rețeta este dusă în Ungaria și, probabil, se fabrică sub altă denumire.
Nu sunt medic de profesie, dar am un respect deosebit față de medici și întreg personalul medical, oameni cu multă școală și experiență și nu înțeleg de ce nu există un consens în ce privește necesitatea vaccinării. Până când cercetarea științifică medicală nu va clarifica efectele adverse ale vaccinului, să se accepte și tratamentele medicinei alternative. Sper să prind ziua când vaccinul românesc Polidin va ieși pe piață…
VASILE BOTA
